Nume
Parola
Vizualizări: 3167
Viorel Furdui: „Guvernarea actuală nu are niciun drept și niciun motiv să tărăgăneze procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale”
11 August 2021 — Programul electoral și cel de guvernare, angajamentul asumat prin semnarea Apelului APL/CALM, Recomandările CoE și Foaia de parcurs, propunerile CALM și susținerea partenerilor de dezvoltare constituie un fundament solid pentru a distruge verticala puterii și a consolida autonomia locală.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Viorel Furdui face o analiză a prevederilor stipulate în programul de activitate al noului Cabinet de miniștri ce vizează administrația publică locală și descentralizarea.

În programul de guvernare se regăsește un capitol intitulat „Administrație publică și autonomie locală”. În ce măsură prevederile din cadrul acestui program răspund preocupărilor exprimate de APL?

Viorel Furdui: Observăm că majoritatea prevederilor din cadrul programului electoral al PAS se regăsesc în programul de guvernare și multe dintre acestea sunt destul de optimiste. Menționăm intenția de a transfera către autoritățile publice locale 100% din taxa pentru drumuri, ceea ce înseamnă o dublare a actualelor resurse care ajung în bugetele locale pentru acest domeniu. De asemenea, în program se regăsește promisiunea de a lăsa în bugetele locale o parte din impozitul pe venitul persoanelor juridice, dar și cel puțin 50% din impozitul pe resursele naturale. În afară de aceasta, există această intenție de a depolitiza diversele fonduri investiționale, inclusiv crearea unui fond de compensare a contribuției în cazul proiectelor mari, ceea ce este extraordinar de important pentru APL, mai ales în condițiile în care există o deschidere din partea partenerilor de dezvoltare de a susține RM. Există mai multe fonduri care sunt puse la dispoziția RM, problema fundamentală vizează această participare a APL cu o contribuție care variază de la 10 și până 20% din suma integrală a proiectelor. Iată de ce APL necesită a fi susținute și este nevoie de o abordare la nivel național a acestei probleme. Sperăm foarte mult că această inițiativă va fi transpusă în realitate. În general faptul că s-a menționat că descentralizarea este o prioritate și se regăsește într-un capitol separat al programului de guvernare este un lucru important pentru APL, atât ca viziune, cât și ca abordare a Guvernului. Sperăm însă că această prioritate nu va rămâne doar la nivel de declarații. În program există mai multe subiecte ce vizează guvernarea electronică la nivel local. Este o decizie bună de a institui poziția de viceprim-ministru pentru digitalizare , cunoaștem că Iurie Țurcanu a avut mereu această deschidere pentru ca e-guvernarea să ajungă și la nivel local, nu doar la nivel central. Este imperios necesar de a asigura accesul la bazele de date naționale, pentru ca APL să poată asigura o bună planificare financiară, economică și socială. În program este prevăzută instituirea ghișeelor unice sau centrelor de prestare a serviciilor la nivel local pentru cetățeni. În acest sens, anumite proiecte sunt deja în derulare și sperăm că cetățenii vor avea acces la diverse tipuri de servicii acolo unde locuiesc, fără să cheltuie timp și bani pentru a se deplasa în localități mai îndepărtate. În afară de aceasta, ne interesează foarte mult să fie depolitizată administrația publică și să fie redus controlul din partea diferitor organe ale statului asupra APL. În acest context cred că se încadrează perfect ceea ce își propune noua guvernare de a face ordine în justiție, ca aceasta să devină una efectivă, ca Procuratura și alte instituții de control ale statului să activeze în interesul statului, să nu fie folosite în calitate de instrument de presiune.

În afară de faptul că programul electoral al PAS se regăsește în cel al noului Cabinet de miniștri, trebuie totuși să nu uităm că există și alte documente importante de care guvernarea trebuie să țină cont. Recomandările Consiliului Europei pe domeniul democrației locale au fost aprobate încă în anul 2019 și conțin măsuri foarte concrete de care trebuie să țină cont guvernarea. În afară de aceasta, în luna aprilie a anului curent, Consiliul Europei și Guvernul RM au semnat Foia de parcurs care conține o serie de angajamente concrete, inclusiv etape și termene în care trebuie să fie realizate o serie de acțiuni menite să îmbunătățească situația din domeniul democrației locale.

Chiar dacă au fost reorganizate mai multe ministere nu a fost creat unul al administrației publice locale. Pe de altă parte, noua guvernare anunță că își dorește ca APL să participe în procesul decizional…

Viorel Furdui: Cu siguranță, una din discuțiile pe termen scurt și mediu va fi dacă este sau nu necesară o structură la nivel de administrație publică centrală, cu suficientă autoritate decizională în cadrul structurii guvernamentale, care să coordoneze procesul de reformă a administrației publice centrale și locale. Nu știu dacă am putea să revenim la un minister al administrației publice locale deoarece această structură nu și-a demonstrat eficacitatea atunci când a existat în RM, din contra, se transformase într-o bâtă asupra APL, un instrument de control și de presiune, chiar dacă intenția era cu totul alta. După experiența pe care am avut-o atunci putem constata că administrația publică locală nu are nevoie de un șef, RM și guvernarea însă au nevoie de o structură ce ar coordona reforma. Chiar apariția acestor patru ministere noi înseamnă un proces de reformă care va necesita o atenție sporită și o abordare complexă, fiind vorba despre resurse, oameni, competențe, funcții, cadrul legal care trebuie modificat, plus la toate acestea se adaugă relația cu APL, anumite reforme care trebuie să fie făcute în contextul în care Guvernul și-a asumat descentralizarea și consolidarea autonomiei locale. Sunt niște procese care necesită o coordonare interinstituțională între diverse structuri guvernamentale precum este Ministerul Finanțelor, Economiei, Transporturilor, Dezvoltării Regionale etc. În acest context CALM a venit cu propunerea de a crea o structură care să concentreze toată problematica ce vizează administrația publică centrală și locală, în general și, în mod special, tot ce înseamnă relația cu administrația publică locală. Există anumite funcții în cadrul Cancelariei de Stat, dar această instituție are și alte atribuții, ea trebuie să asigure funcționalitatea Guvernului. Iată de ce credem că în forma sa actuală Cancelaria de Stat nu poate să asigure pe deplin tot procesul și toate necesitățile ce vizează activitatea APL, relația cu APL, reforma APL și APC și toate acțiunile ce rezultă din aceste procese. Propunerea noastră care urmează a fi analizată de către noua guvernare este ca noul minister al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să preia această competență de coordonare a reformelor din domeniul APC și APL și, în general, a relației cu APL. Deja după funcțiile atribuite acestei structuri se înțelege că acest minister va fi responsabil de dezvoltarea locală. Sperăm ca să existe o singură instituție de coordonare, în caz contrar vom avea iarăși mai multe moașe la un singur copil, ceea ce nu va permite o realizare eficientă a programelor și obiectivelor.

Dacă vorbim despre participarea APL în procesul decizional, atunci țin să menționez că avem mai multe propuneri ce cu siguranță vor da rezultate. Sperăm foarte mult să îmbunătățim mecanismul de comunicare și dialog între APL și guvernare. La nivel de Guvern este nevoie de consolidat obligativitatea consultării tuturor actelor elaborate de către structurile guvernamentale care vizează activitatea APL. Participarea reprezentanților APL la ședințele Guvernului trebuie să se regăsească în cadrul unei prevederi legale, obligatorii, deoarece în prezent aceasta poate fi interpretată. La nivel de Guvern există o structură de care s-a uitat, aceasta se numește Comisia Paritară, rolul ei și modul de funcționare a acesteia urmează a fi revăzute. În mod normal, pe baze paritare, în cadrul acestei comisii participă membrii Guvernului și reprezentanții CALM-ului, este prezidată de premier și unde se abordează toate problemele din acest domeniu. De asemenea, este necesar de a actualiza grupurile de lucru de pe lângă fiecare minister, cu participarea reprezentanților APL. În afară de aceasta, până în prezent la nivel de Parlament avem o mare problemă ce urmează a fi soluționată. Trebuie de creat o platformă de comunicare și dialog instituționalizat între administrația publică locală și deputați deoarece foarte multe inițiative ale deputaților care vizează APL trec prin Parlament și devin legi fără ca să fie consultate. În rezultat suferă foarte mult calitatea actului legislativ, inclusiv modul în care se implementează aceste legi care adesea afectează activitatea APL. Am avut foarte multe cazuri când se adoptau legi care în loc să ajute APL și oamenii din teritoriu, dăunau sau blocau multe procese la nivel local. Sperăm foarte mult că și în acest domeniu se va realiza un progres, vor fi modificate regulamentul Parlamentului și cadrul legal pentru a asigura o normalitate, un dialog permanent, sistematic, astfel încât atunci când se pun în discuție problemele APL în cadrul Comisiilor parlamentare să fie invitați specialiști din domeniu, reprezentanții APL, CALM-ul etc.

La capitolul dezvoltare regională, în programul de guvernare regăsim construcția a 8 stații de epurare în unele dintre cele mai mari orașe, acolo unde acestea nu există, reparația a circa 3 mii de km de drumuri naționale și locale etc. Este acesta un suport sau o imixtiune a Guvernului în activitatea APL?

Viorel Furdui: Noi am mai văzut diverse programe naționale și credem că foarte mult va depinde de dialogul și cooperarea care va exista cu APL. Din legislație, dar și din practica juridică și cea internațională cunoaștem că există un principiu fundamental al autonomiei locale, cel al subsidiarității. Esența lui constă în faptul că de treburile și serviciile cetățenilor se ocupă, în mare parte, autoritatea care este cea mai aproape de cetățeni. Atunci însă când apar probleme ce depășesc APL, se implică autoritățile de la alte nivele. Lipsa stației de epurare de la Soroca, de exemplu, a creat o problemă ecologică imensă, care depășește după complexitate posibilitățile acestui municipiu. Iată de ce este nevoie de implicarea centrului în implementarea unor asemenea proiecte mari care să fie sprijinite fie prin finanțări de la bugetul de stat, fie în parteneriat cu APL. Credem că contează foarte mult și modalitatea de implementare a unor asemenea proiecte. De exemplu, în cadrul Programului „Drumuri bune”, mai ales la prima etapă a acestuia, se construiau drumuri locale fără să fie întrebate APL ce drumuri ar trebui construite, din ce materiale etc, se făcea totul fără participarea APL. Credem că trebuie de schimbat abordarea și în toate aceste proiecte mari să se țină cont de poziția APL. Din cauza faptului că foarte multe probleme de acest gen au fost conservate și nu a existat o viziune la nivel de țară privind soluționarea lor, asemenea inițiative sunt benefice, doar că ele trebuie să fie realizate cu participarea largă a APL și să se țină cont de opinia acestora.

Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă