31 Mai 2012 — Evitarea discuțiilor pe tema NATO la nivel oficial, este paradoxală deoarece partidele de la guvernare nu au contestat, cu mici excepții, importanța relațiilor dintre ambele părți. Mai mult chiar, dezvoltarea relațiilor cu NATO a oferit posibilitatea pentru statul nostru de a pune în discuții în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică subiecte de importanță majoră pentru Republica Moldova, afirmă expertul IDIS, Veaceslav Berbeca în Buletinul de Politică Externă nr. 45 cu genericul „Relaţiile Republica Moldova-NATO”.

„Relațiile pragmatice dintre părți sunt subiect al discuției atunci cînd Chișinăul are nevoie de expertiza sau asistența tehnică și financiară pentru implementarea unor proiecte cu ajutorul NATO. În acest context avem în vedere, în mod special, acțiunile care au vizat identificarea, analiza, reambalarea, depozitarea, în condiţii de siguranţă, a peste 3200 de tone de produse chimice periculoase şi pesticide care erau păstrate în condiții improprii în localitățile rurale din țară”, exemplifică analistul IDIS.

Potrivit autorului, există cel puțin două cauze care explică această atitudine rezervată din partea populației și a elitei politice din Chișinău. În primul rînd, este vorba de percepția negativă față de NATO moștenită de cetățenii Republicii Moldova din perioada Războiului Rece. O altă cauză ascunsă, ține de atitudinea negativă a Federației Ruse față de extinderea NATO.

„Totodată, trebuie de menționat că statutul de neutralitate nu constituie o piedică în colaborarea cu NATO. Mai mult, statele neutre din UE la care facem referință atunci cînd punem în discuție statutul neutralității, sunt activ implicate în operațiunea NATO în Afganistan, desfășurînd de la 3 oameni (Austria) pînă la 500 (Suedia). Republica Moldova, neparticipînd în cadrul operațiunii Alianței Nord-Atlantice în Afganistan, nu a participat la Summitul din 20-21 mai de la Chicago. Participarea la astfel de întruniri este un indicator de performanță al țării pe plan mondial”, este de părere expertul Veaceslav Berbeca.

Pe lîngă programele de participare militară deja menționate, există un șir de domenii în care expertiza și experiența statelor NATO este, de asemenea, de o importanță majoră pentru Chișinău, precum ar fi suportul legat de dezvoltarea unui sistem de planificare pentru situații de urgență şi capacităţilor de gestionare a dezastrelor. De asemenea, putem menționa programele care vizează adoptarea acțiunilor și măsurilor de combatere a noilor amenințări și provocări la adresa securității: terorismul, amenințările cibernetice, identificare clădirilor vulnerabile la activitatea seismică din zona Vrancei, neproliferarea armelor de distrugere în masă.

Buletinul de Politică Externă reprezintă o serie de analize, scrise de experţi locali şi străini, dedicate celor mai importante subiecte de politică externă, dezvoltărilor majore din Marea Neagră, cooperării cu organizaţiile internaţionale şi activităţilor de menţinere a păcii din regiune. Buletinul este distribuit în format electronic oficialilor europeni, fiind destinat în primul rând publicului extern. Asta pentru a o oferi informaţii obiective despre progresele Republicii Moldova în eforturile sale de apropiere de Uniunea Europeană. Publicaţia apare cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova.

Descărcaţi aici cea de-a 45-a ediţie a Buletinului de politică externă:
http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=358&id=3913&t=/PUBLICATII-PERIODICE/Buletin-de-politica-externa/Relatiile-Republica-Moldova-NATO

Pentru abonare la buletin, expediaţi un mesaj la diana.lungu@viitorul.org