28 Iunie 2011 — Naşterile extraconjugale, odinioară etichetate şi marginalizate, câştigă din ce în ce mai mult teren, atât la oraş, cât şi la sat. Naşterile în afara căsătoriei iau amploare în cazul femeilor foarte tinere, dependente economic, precum şi a celor de vârstă matură, care au ales calea concubinajului. Este îngrijorător nivelul înalt al naşterilor extraconjugale la fetele cu vârsta de până la 20 de ani. Aceasta vorbeşte despre o educaţie sexuală insuficientă, fiind nevoie de a interveni prin programe educaţionale şi campanii de informare.

Pentru a susţine familiile monoparentale, care de multe ori sunt dependente de bunăvoinţa rudelor, e nevoie de a creşte treptat indemnizaţiile sociale. Însă, fără a creşte veniturile de bază, nu putem vorbi despre o autonomie financiară a familiilor cu un singur părinte. Or, sunt tot mai frecvente cazurile când mamelor li se refuză angajarea, sub diverse pretexte. Iată de e autorităţile trebuie să verifice periodic şi minuţios angajatorii, care trebuie să respecte garanţiile acordate pentru femeilor însărcinate şi lucrătorii cu copii.

Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a opta ediţii a Monitorului Social, cu genericul „Copilul născut în afara căsătoriei: realităţi şi consecinţe”, prezentat azi, 28 iunie 2011, de IDIS „Viitorul”. Buletinul apare cu suportul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert.

În ultimii treizeci de ani, ponderea copiilor născuţi de femeile necăsătorite a crescut de trei ori, constată autoarea studiului, sociologul Olga Gagauz: „Acest fenomen, prin amploarea lui, este unul cu titlu de normalitate pentru Republica Moldova, fiind caracteristic atât pentru mediul urban, cât şi pentru cel rural.” Experta este de părere că la sat se produce liberalizarea normelor în ceea ce priveşte stabilirea paternităţii, în timp ce în oraşe căsătoriile neînregistrate obţin o acceptare socială tot mai mare. Astfel, jumătate din copiii „extraconjugali” se nasc în cadrul unui concubinaj.

Patru căsătorii din zece au fost încheiate după apariţia sarcinii sau chiar după naşterea copilului, afirmă Olga Găgăuz, care a analizat intervalul dintre înregistrarea căsătoriei şi naşterea copilului pentru perioada 2008-2009: „Aceste cazuri sunt mai frecvente la sat, ceea ce parţial poate fi explicat prin cultura contraceptivă şi accesibilitatea mai scăzută a avortului”. În aceste condiţii, autorităţile trebuie să promoveze conceptul de căsătorie bazată pe dragoste, respect reciproc, fidelitate şi egalitate de gen.

Fiindcă asistăm la o explozie a naşterilor în afara căsătoriei la fetele cu vârsta de până la 20 de ani, o direcţie importantă pentru prevenirea sarcinilor nedorite o reprezintă educaţia pentru viaţa de familie, cu accent pe planificare familială şi diferite tipuri de contracepţie, în special în mediul rural.

Studiul recomandă dezvoltarea serviciilor comunitare pentru mamele singure, de la serviciu de sprijin familial, reintegrare a copilului în familie, la servicii de zi precum asistenţă psihologică, medicală, consiliere pentru angajare. De asemenea, este nevoie de a creşte numărul de locuri disponibile la centrele maternale, instituţii care găzduiesc până la şase luni gravidele în ultimul trimestru de sarcină şi mamele care au fost nevoie să îşi părăsească domiciliul sau nu au un loc de trai.