14 Aprilie 2010 — Anul 2010 va fi, la fel ca şi 2009, un an al crizelor sistemice. Scena politică în fierbere şi iminenţa unui scrutin anticipat generează o stare psihologică de îngrijorare şi deprimare în rândurile populaţiei. Deşi economia dă semnale de revigorare, stabilitatea socială rămâne ameninţată de efectele recesiunii şi constrângerilor bugetare. Acestea impun Guvernului acţiuni de maximă austeritate economică, care se vor răsfrânge asupra elanului general din anul 2009 şi aşteptărilor celor care au susţinut o schimbare a guvernării. Printre măsurile nepopulare se numără şi reducerea nivelului de indexare a pensiilor – cu doar 4,5% creştere faţă de 2009, în condiţiile în care aceste indexări atingeau circa 15-20% anual.
Cele 2,6 mlrd USD promise Republicii Moldova reprezintă o apreciere a efortului guvernamental susţinut în perioada anilor 2010-2013. Însă, sprijinul economic şi politic extern se va menţine atât timp cât guvernul de la Chişinău va rămâne motivat şi coerent în fapte cu propriile declaraţii. Iată de ce autorităţile trebuie să îşi asume temeinic angajamentele asumate în Programul de stabilizare şi relansare economică şi să finalizeze reforma instituţională. Doar astfel economia naţională va trece de la vechiul model bazat pe consum, la o economie orientată spre investiţii. O măsură imediată recomandată este creşterea masei monetare prin acordarea unei linii de creditare pe termen lung băncilor comerciale pentru sectorul real, în valoare de cel puţin 2,5 miliarde de lei.

Acestea sunt unele din principalele concluzii ale „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale” (trimestrul 1 din 2010), prezentat azi, 14 aprilie 2010, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe sectoarele economiei naţionale.

Politic. Criza politică a anului 2009 a fost transferată integral în 2010, ca urmare a nealegerii şefului statului, dar şi a scorului strâns, obţinut la alegerile din 29 iulie, constată directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu. Anume implacabilitatea unui nou scrutin general anticipat generează deficit de comunicare între liderii Alianţei pentru Integrare Europeană. Guvernul RM a reuşit totuşi să marcheze realizări remarcabile în direcţia negocierii viitorului Acord de Asociere al RM al UE, sau în ceea ce priveşte obţinerea unei creditări externe viguroase pentru anii 2010-2013, mai remarcă Igor Munteanu.

Scena politică în fierbere influenţează starea de spirit a populaţiei, susţine Igor Munteanu: „Sondajele recente arată că populaţia este nemulţumită faţă de felul în care merg lucrurile în RM, încercând o stare psihologică de îngrijorare, deprimare, frică. În ordinea priorităţilor, cetăţenii continuă să fie îngrijoraţi de: lipsa locurilor de muncă, ordinea publică, calitatea vieţii şi preţuri. Cele mai sensibile teme pentru cetăţeni sunt legate de dimensiunea social-economică şi de securitatea individuală”. Erorile de comunicare publică penalizează anumite partide, observându-se cum ratingurile personale ale unor politicieni sunt supuse unui examen destul de serios, precizează directorul IDIS „Viitorul”.

Agricultură. După un an agricol destul de dificil, anul 2010 preia în mare măsură riscurile care au determinat reducerea producţiei agricole în anul trecut, subliniază expertul economic al IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga: „În mare parte, este vorba de prevalarea populismului în aplicarea politicilor agricole. De exemplu, ridicarea interdicţiilor voluntare la exportul strugurilor de soiuri tehnice nu a avut niciun efect benefic asupra comerţului extern şi intern cu acest tip de produse şi nu a influenţat nici într-un mod preţurile de achiziţie la materia primă pe piaţa internă. Drept urmare, preţurile de achiziţie a strugurilor de soiuri tehnice au coborât până la cel mai mic nivel înregistrat în ultimul deceniu”.

O altă problemă ţine de finanţarea rigidă a sectorului agrar, fiind deja înregistrate eşecuri clare în revizuirea sistemului de subvenţionare şi în distribuirea ajutoarelor de stat. Asta în condiţiile în care o persoană din şapte ce activa în agricultură a abandonat această activitate, iar terenurile cu destinaţie agricolă continuă să degradeze.

Business. Ultimul trimestru al anului lui 2009 s-a soldat cu veşti bune pentru climatul de afaceri din ţară, remarcă economistul Mariana Radov: „Premisa fundamentală a acestor aşteptări rezidă în racordarea măsurilor din domeniul reglementării afacerilor, prevăzute în Programul de stabilizare şi relansare economică pentru 2009-2011 al Guvernului, la exigenţele cercurilor de afaceri. Totuşi, atingerea unui nivel dorit de atractivitate a climatului de afaceri va fi un proces de lungă durată”.

Criza economică a fost cea care a evidenţiat vulnerabilitatea industriei la şocurile externe, acestea suferind în 2009 „cea mai mare contracţie din ultimul deceniu – 22,2% declin la rata de creştere a volumului de producţie faţă de anul precedent”, mai constată Mariana Radov. Pentru 2010, Radov estimează o creştere a producţiei industriale cu 3,5-4,6%, faţă de anul 2009.

Comerţ extern. Exportul a înregistrat un regres cu 18,4%, iar importul o descreştere cu 33,1% comparativ cu anul precedent, constată Viorel Chivriga de la IDIS „Viitorul”. Expertul anticipează o revenire modestă pe linia creşterii a comerţului exterior în 2010: „În anul 2010, conform prognozelor noastre, exporturile şi importurile de mărfuri vor creşte cu 5% şi, respectiv, 7%. Aceasta va fi alimentată de unele progrese înregistrate de principalii parteneri comerciali ai R. Moldova, de creşterea moderată a consumului pe plan intern şi de realizarea mai efectivă de către agenţii economici a concesiilor obţinute de către R. Moldova în raport cu partenerii de bază externi”.

Piaţa monetară. Anul 2009, care a reprezentat un an de test pentru întregul sistem bancar, s-a încheiat cu o majorare semnificativă a masei monetare în decembrie 2009 şi cu o situaţie foarte bună din punct de vedere a lichidităţilor băncilor comerciale, consideră Sergiu Gaibu, expert financiar la IDIS „Viitorul”. Totuşi, aceasta este insuficient pentru o creştere economică robustă, explică Gaibu: „Aceste lichidităţi au rămas neutilizate din mai multe motive. Politica monetară extrem de restrictivă dusă pe parcursul anului 2008 – începutul 2009 a multiplicat dublu efectul crizei economice, ceea ce a stopat motorul economiei şi a pus sectorul real pe picior de supravieţuire. Asta impune sectorul bancar să sterilizeze benevol lichidităţile excesive. Al doilea motiv de neutilizare a resurselor financiare libere sunt costul lor, care sunt puţin acceptabile pentru economia reală”.
Gaibu recomandă Băncii Naţionale a Moldovei să acorde credite ieftine (la o rată de 5%) sistemului bancar, în scopuri de finanţare a sectorului real, pe termen lung de 10-15 ani. Valoarea creditării ar trebui să fie de cel puţin 2,5 miliarde de lei, disbursaţi în perioada imediat apropiată. Totodată, expertul insistă pe modificarea obiectivului Guvernului privind inflaţia pe anul 2010 la o rată de 10% ± 1.5%.

Finanţe publice. Sursele principale de acoperire a deficitului bugetar în 2010 vor fi suporturile financiare externe, afirmă economistul Viorel Dandara. Pentru anul curent, Dandara estimează un deficit al bugetului public naţional de 4473.8 mil.lei, ceea ce constituie 7% din PIB. Economistul recomandă perfecţionarea mecanismului de administrare fiscală ca instrument eficient de gestionare a sistemului fiscal.

Preţuri. În 2010 ne aşteaptă preţuri mai mari, este de părere expertul IDIS Corina Gaibu: „Aici vorbim de creşterea preţurilor la produsele petroliere, preţului de import la gazele naturale, toate astea pe fonul deprecierii valutei naţionale, care au avut un rol pronunţat la formarea preţurilor în primul trimestru al anului”. Inflaţia estimată de IDIS „Viitorul” în acest an este de 10%.

Piaţa muncii. Situaţia pe piaţa forţei de muncă este în continuare destul de tensionată, explică Viorica Antonov de la IDIS „Viitorul”: „Criza economică a pus în pericol existenţa a mai multor întreprinderi din sectorul real al economiei, ceea ce a avut impact direct asupra forţei de muncă din ţară. Companiile rămase pe linia de plutire au ca scop supravieţuirea şi nu dezvoltarea, fapt care face ca angajările să fie puse pe ultimul loc în cadrul priorităţilor pe 2010”. Cel puţin în următoarele luni nu se prevăd îmbunătăţiri a pieţei muncii, pentru că există unele sectoare unde activitatea este suspendată în această perioadă, afirmă Antonov.

Dezvoltare regională. Politica de dezvoltare regională trebuie să devină una din cele mai importante şi mai complexe politici ale ţării, accentuează economistul Ion Perju. Or, la acest moment disparităţile economice şi sociale existente între regiunile ţării sunt mai mult decât evidente. „Cu regret, se va menţine tendinţa de migraţie a populaţiei spre centrele urbane, iar puţinele investiţii îndreptate preponderent în construcţii vor fi orientate în special spre Regiunile de Dezvoltare Chişinău şi Nord”.

Economia mondială. Economia mondială îşi revine din criză mai rapid decât se estimase, însă viteza cu care economiile se redresează este inegală. Pe parcursul anului 2010, ținând cont de intervenţia UE întru susţinerea Greciei, Euro ar putea să se deprecieze în continuare, până la un nivel de 1,3 dolari SUA pentru un Euro.