22 Decembrie 2010 — Fragila şi totodată neaşteptata revenire economică din 2010 nu e însoţită din păcate de o promovare autentică a reformelor structurale, care ar putea încuraja dezvoltarea mediului de afaceri. Activitatea agenţilor economici într-un climat neprietenos şi incert face deosebit de dificilă atingerea mult râvnitei direcţionări a economiei naţionale dinspre una bazată pe consum spre una orientată pe investiţii şi exporturi.

Anul 2011 va fi un an destul de dur, marcat de lupta pentru supravieţuire a sectorului real al economiei, care se confruntă şi cu bariere instituţionale. Însă, prin politici publice inteligente şi accelerarea vitezei de derulare a reformelor structurale, fragila relansare economică din 2010 se poate fortifica în 2011. Este crucial ca banii de la buget să fie alocaţi pentru investiţii efective, şi nu statistice. Investiţiile nu trebuie să fie sacrificate sub nicio formă pentru a plăti pensiile şi salariile.

Iată de ce partidele care au acces în Parlament nu trebuie să permită apariţia unui alt blocaj politic, care ar compromite traiectoria ascendentă pe care a început a se poziţiona Republica Moldova.

Acestea sunt unele din principalele concluzii ale celei mai recente ediţii a „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale”, prezentate azi, 22 decembrie 2010, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe sectoarele economiei naţionale:

Politic. Alegerile din 28 noiembrie curent au confirmat tendinţa de echilibru politic. Cu toate acestea, se pare că acest echilibru este mai fragil ca niciodată, existând pericolul perpetuării crizei politice, consideră politologul Cornel Ciurea. Expertul este de părere că nu este exclus ca la un moment dat opţiunile geopolitice ale Rusiei şi ale Occidentului să conveargă spre Alianţa pentru Integrare Europeană II: „Ruşii ar avea pârghiile de control prin anumiţi politicieni din cadrul PDM, iar Occidentul ar dispune de un pachet de control prin Filat şi Ghimpu. Din această cauză, AIE II reprezintă răul cel mai mic pentru toţi jucătorii politici şi de aceea ea are cele mai mari şanse de a fi constituită”.

Agricultură. Eşecurile anului economic 2010 sunt turbulenţele din comerţul cu Federaţia Rusă, declinul pronunţat înregistrat în sectorul viticol, dar şi tergiversarea reformării sistemului de subvenţionare în agricultură. Mai mult, anul curent a culminat pentru agricultori cu preţuri înalte de comercializare şi achiziţii, constată expertul economic Viorel Chivriga.

Pentru 2011, economistul anticipează o stabilizare a preţurilor sub nivelul celor înregistrare în 2008, depăşindu-se astfel declinul din 2009. Însă, va persista pericolul unor perturbaţii pe piaţa internă de produse agroalimentare: „Originea acestora ar putea fi preluarea tensiunilor de pe pieţele agroalimentare internaţionale şi deficitul acut al unor produse agricole. Deficitul este legat de reducerea suprafeţelor unor culturi agricole, din cauza că mulţi agricultori au întârziat cu semănatul. Totodată, suprafaţa terenurilor prelucrate este cu 20% mai mică în comparaţie cu 2009. ”.

Business. Economia naţională dă semne de revenire lentă, dar constantă. Însă, această relansare nu pare să îi mulţumească pe agenţii economici, afirmă economistul Alexandru Fala: „Caracterul lent al reformelor nu a contribuit substanţial la ameliorarea climatului de afaceri. Deosebit de împovărătoare pentru activitatea sectorului de business rămân domenii precum: primirea licenţelor pentru construcţii, desfăşurarea operaţiunilor de export-import şi protecţia investitorilor”. Un impediment serios pe calea reformării Republicii Moldova este calitatea instituţiilor, şi anume birocraţia şi corupţia.

Comerţ extern. În 2010, comerţul internaţional al RM va creşte cu 20%, exporturile cu 18,2, importurile cu 20,7%, estimează expertul economic de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga.
Pentru exportatorii din Moldova, eventualitatea semnării unui Acord de liber schimb cu UE va însemna deschiderea unei pieţe vaste, dar şi concurenţă dură, susţine economistul Viorel Chivriga. Pentru a face faţă exigenţelor, în special pe conformarea cu cerinţele de calitate şi de securitate alimentară, autorităţile moldovene trebuie să accelereze eforturile de ajustare la standardele europene: „Sunt iminente o serie de măsuri care vor contribui la consolidarea capacităţilor administrative a instituţiilor de stat. Printre acestea, se numără: asigurarea accesului bunurilor pe piaţă, îmbunătăţirea statisticilor comerciale, eliminarea barierelor tehnice în calea comerţului, aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, asigurarea dreptului proprietăţii intelectuale şi optimizarea procedurilor de achiziţii publice”.

Piaţa monetară. Pentru 2011, economista Corina Gaibu recomandă menţinerea stabilităţii cursului valutar: „E nevoie de a susţine o tendinţă uşoară de depreciere a valutei naţionale pentru stimularea exporturilor, care de altfel pe termen lung vor asigura substituirea remitenţelor în termeni de influx de valută şi va asigura stabilitatea macroeconomică a ţării, fiind o sursă durabilă de creştere economică”. Astfel, o depreciere de 1-1.5% ar fi rezonabilă şi ar stimula economia naţională, plasând cursul mediu anual pentru 2011 la o valoare de 12.5-12.6 MDL/USD.

Finanţe publice. Adoptarea bugetului de stat pe anul 2011 trebuie să fie prioritatea nr. 1 a viitoarei guvernări, susţine economistul Viorel Dandara: „Deşi cei de la Ministerul Finanţelor afirmă că acest lucru nu va afecta finanţarea cheltuielilor publice pentru primele luni ale anului 2011, reprezentanţii administraţiei publice locale nu cunosc mărimea transferurilor care le vor fi oferite de la bugetul de stat pentru anul viitor. De asemenea, instituţiile bugetare rămân la devizul de cheltuieli al anului 2010, care evident că nu ţine cont de majorarea preţurilor curente în perioada gestionară”.

Deficitul de casă al bugetului de stat pentru anul 2011 se estimează la 2,3 mlrd lei. Astfel, 65% din deficitul bugetar urmează a fi acoperit din împrumuturi externe, ceea ce diminuează eficienţa utilizării acestor bani şi majorează nivelul de îndatorare a Republicii Moldova.

Preţuri. Cursul valutar este unicul factor de natură monetară de influenţă a preţurilor în Moldova, constată economista Corina Gaibu: „Banca Naţională a Moldoveni nu se mai implică atât de mult ca înainte în colectarea lichidităţilor de pe piaţă. Această abordare este salutabilă şi benefică pentru politica macroeconomică a ţării.” Astfel, având o prognoză corectă a corelaţiei curs valutar-inflaţie şi eliminând influenţele, Gaibu estimează o rată de 7.8% a inflaţiei pentru 2010. Pentru 2011, creşterea preţurilor va atinge o valoare de 8.4%.

Populaţia dependentă de resursele din exterior este dublu taxată în cazul scumpirii bunurilor şi serviciilor care sunt afectate de valuta străină, pe fundalul aprecierii valutei naţionale: „BNM şi Guvernul trebuie să găsească un compromis bine echilibrat pentru a balansa puterea de cumpărare a celor care au venituri în lei cu a celor care obţin venituri din remitenţe valutare, aceştia fiind şi din păturile sociale mai vulnerabile”, sugerează Corina Gaibu.
Piaţa muncii. Populaţia economic activă este în scădere în 2010, notează economistul Ion Mişcişin. Şomajul este în descreştere uşoară, ceea ce se explică prin aşteptările pozitive ale angajatorilor asupra evoluţiei economiei, aşteptări reflectate în angajarea noilor lucrători. Pentru 2011, Mişcişin prognozează o rată a şomajului de 5,9%.

Deşi economia mondială este pe calea relansării, vulnerabilitatea ţărilor se menţine la un nivel destul de ridicat. În acest context, toate statele au adoptat măsuri mai puţin populare, dar care au toate şansele să îşi demonstreze eficienţa.

Din anul 2004, Monitorul Economic produce cu regularitate predicţii economice, analize de impact, constituind o platformă de reflecţie. Caracterul aplicat al analizelor şi recomandărilor de politici, făcute de experţii IDIS „Viitorul”, ajută la o mai bună înţelegere asupra tranziţiei din Republica Moldova.