18 Octombrie 2010 — Înrolarea actorilor politici într-un război electoral dintre cele mai crâncene stoarce toată energia actorilor politici, într-o perioadă marcată de crize a căror rezolvare nu suportă amânare sau soluţii de moment. Asta indiferent de subiectul abordat, fie conflictul transnistrean, fie exportul vinurilor în Rusia, sau indexarea pensiilor, datoria externă a Republicii Moldova. Or, se observă tendinţa autorităţilor de a aplica soluţii economice unor crize ce conţin puternice componente politice, preferând rezolvări pe termen scurt şi mediu.

Astfel, reluarea circulaţiei trenurilor pe segmentul transnistrean şi modificările în regimul vamal dintre Chişinău şi Tiraspol constituie o ameliorare pe cale economică a relaţiei tensionate dintre cele două maluri ale Nistrului. De asemenea, negocierile dintre Chişinău şi Moscova pe problema importului de vinuri moldoveneşti în Rusia s-au desfăşurat în cadrul unor discuţii între experţi, fiind evitată cu orice preţ chestiunea politizării subiectului. În cazul alocaţiilor suplimentare oferite de către Guvern persoanelor în dificultate, s-a optat deopotrivă pentru evitarea discutării acestei chestiuni în Parlament, amânându-se problema presantă a indexării pentru perioada postelectorală.

Imediat după alegeri, actorii politici vor fi puşi în situaţia de a lua decizii mai consistente. De garnitura următoarei coaliţii de guvernare, mai precis de orientarea sa politică şi vocaţia europeană, depinde felul în care vor fi rezolvate crizele care ne afectează.

Acestea sunt primele concluzii ale celei de-a treia ediţii (aprilie – octombrie 2010) a Raportului de prevenire a crizelor, prezentat la 18 octombrie 2010 la IDIS „Viitorul”. Raportul de prevenire a crizelor reprezintă un produs trimestrial al IDIS „Viitorul”, finanţat de the National Endowment for Democracy (NED), acoperind subiecte sensibile, ce conturează un potenţial major de riscuri pentru securitatea şi ordinea de drept a RM.

Privatizările în regiunea transnistreană. Republica Moldova a avut o atitudine neunivocă faţă de procesul de privatizare a întreprinderilor din localităţile din stînga Nistrului şi din municipiul Tighina, susţine expertul politic al IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca: „Pe de o parte, statul nu garantează drepturile de proprietate dacă întreprinderile nu au fost privatizate în corespundere cu legislaţia Republicii Moldova, dar, pe de altă parte, până în aprilie 2010 au fost înregistraţi peste 630 de agenţi economici din regiunea transnistreană”. Astfel, înregistrarea agenţilor economici înseamnă de fapt, recunoaşterea actului privatizării din această regiune. Această măsură are rolul de a susţine dezvoltarea acestor agenţi economici, adaugă Berbeca.

Economicul primează asupra politicului în abordarea conflictului transnistrean, susţine Veaceslav Berbeca: „Serviciul Vamal al RM a eliberat peste 860 certificate preferenţiale de origine a mărfurilor pentru efectuarea exportului în ţările CSI, Uniunii Europene şi Europei Centrale şi de Est. Asta demonstrează că interesele economice ale întreprinderilor din regiunea transnistreană nu ţin cont de conflictul politic dintre Chişinău şi Tiraspol, beneficiind din plin de posibilităţile de export în UE”. Pe de altă parte, introducerea şi menţinerea TVA şi a taxelor vamale pentru mărfurile produse în partea dreaptă a Nistrului nu reprezintă nimic altceva decât „un şantaj din partea liderilor de la Tiraspol, care înţeleg că Chişinăul nu poate să procedeze la fel”.

Veaceslav Berbeca recomandă autorităţilor să sprijine în continuare activitatea agenţilor economici din regiunea transnistreană. Asta fiindcă îmbunătăţirea climatului investiţional şi creşterea economică susţinută poate fi unul dintre instrumentele utilizate pentru soluţionarea conflictului transnisntrean.

Oportunităţi de rezolvare a conflictului transnitrean. Pe lână păstrarea formatului 5+2, autorităţile RM trebuie să se concentreze pe măsuri pe termen scurt, este de părere Leonid Litra de la IDIS „Viitorul”: „De exemplu, minutul de convorbire telefonică dintre cele două maluri este mai scump decât un minut dintre Moldova şi SUA”. O altă prioritate imediată ar fi pătrunderea programelor radio şi TV ale Chişinăului în eterul regiunii separatiste.

La acest moment circumstanţele sunt de partea Republicii Moldova, susţine Leonid Litra: „În toţi aceşti ani, Transnistria a încercat să creeze o situaţie când RM are nevoie de Transnistria mai mult decât Transnistria de Moldova. Din fericire, lucrurile au luat o altă direcţie, pe fundalul faptului că UE devine tot mai atractivă pentru populaţia din stânga Nistrului prin acordarea preferinţelor comerciale autonome şi prin demararea dialogului pe liberalizarea regimului de vize cu UE”. Pentru Moldova este important să obţină decuparea şi desincronizarea procesului de retragere a trupelor ruse din regiune cu procesul de soluţionare a problemei transnistrene, conchide Leonid Litra

Indexarea pensiilor. Acordarea unui ajutor fix de 130 de lei pentru pensionari reprezintă o soluţie provizorie, consideră expertul politic Cornel Ciurea: „Pretextul pe care îl foloseşte Guvernul în acest sens ţine de necesitatea promovării unei reforme mai ample a sistemului de pensionare, ceea ce de fapt reprezintă o amînare a soluţiei. Este adevărat că ajutorul acordat este mai mare decât o posibilă indexare dar există pericolul ca în anul viitor indexarea pensiilor să fie din nou una simbolică, de doar 7 lei”. Oricum, în viitorul apropiat, guvernul şi clasa politică se vor confrunta cu problema unei indexări adecvate a pensiilor cetăţenilor a căror mărime nu depăşeşte fie 800, fie 1000 de lei.

Datoria externă a RM. Majorarea datoriei externe nu va împovăra excesiv economia naţională afirmă economistul Alexandru Fala. Adevăratele probleme sunt gestionarea proastă a banilor externi, în special din cauza flagelului corupţiei, şi ineficienţa reformelor instituţionale. Doar reformele structurale profunde, amânate periculos de la o campanie la alta, pot asigura o creştere economică consistentă, susţine Fala: „Remodelarea economiei naţionale prin transformarea investiţiilor şi a exportului în forţe motrice ale creşterii devine o sarcină pe termen lung”.

Exportul vinurilor în Rusia. În negocierile cu partea rusă pe exportul de vinuri, partea moldovenească s-a făcut remarcată prin lipsa unei strategii clare şi declaraţii care se bat cap în cap. Cornel Ciurea: „Pe de o parte, guvernul şi experţii sunt antrenaţi într-un proces anevoios de negocieri, a căror rezultat încă nu este clar. Pe de altă parte, oficialităţile moldovene lansează uneori critici la adresa guvernului Rusiei, critici care sunt extrem de prost recepţionate la Moscova şi care intensifică intransigenţa poziţiei Rusiei”.

În opinia expertului, autorităţile trebuie să adopte o linie clară de conduită şi să o aplice fără excepţii: „O îmbinare a politicilor de diversificare a exporturilor cu cele a negocierilor tehnice cu Rusia reprezintă cea mai eficientă combinaţie de politici, în măsură să minimizeze pierderile pentru economia naţională şi să păstreze un climat politic favorabil între cele două state”.

Următoarea ediţie a Raportului de prevenire a crizelor va fi disponibilă la începutul lui februarie 2011.