15 Septembrie 2009 — Noua guvernare este pusă în faţa unei dileme greu de soluţionat: fie să absoarbă masa monetară recent liberalizată pentru a acoperi deficitul bugetar de peste 3 miliarde de lei, privând astfel agenţii economici de posibilitatea de a se credita, fie să susţină dezvoltarea sectorului real, riscând să nu-şi onoreze plenar plăţile bugetare. În condiţiile deflaţiei, una din puţinele soluţii lucrative este o emisie monetară în valoare de cca 2 miliarde lei, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea bugetului de stat. Altfel, reducerea consumului populaţiei – consecinţă a salariilor şi pensiilor restante în proporţii semnificative – ar putea declanşa un al doilea val de criză, până la sfârşitul anului curent.

Aceasta este una din principalele concluzii ale „Monitorul Economic: analize şi prognoze trimestriale” (trimestrul 3 din 2009), prezentat azi, 15 septembrie 2009, de către experţii IDIS „Viitorul”. Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă câteva tendinţe noi pe sectoarele economiei naţionale: agricultură, business, comerţ extern, piaţa monetară, finanţe publice, preţuri, piaţa muncii.

Politic. Situaţia RM nu este în mod necesar excepţională ori fatalistă, ci mai degrabă concurenţială şi avantajoasă schimbării politice, este de părere analistul politic Igor Munteanu, directorul IDIS „Viitorul”. Referitor la coabitarea în cadrul aceluiaşi guvern a reprezentanţilor Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) cu cei ai PCRM, aceasta pare „imposibil de imaginat, în absenţa încrederii reciproce şi a existenţei unui model referenţial nefast din 2005”, susţine Munteanu.

Analistul politic analizează posibilele variante de soluţionare a crizei politice din Republica Moldova. Dintre acestea, varianta ideală este cea în care majoritatea calificată a Legislativului izbuteşte să-şi promoveze pe deplin agenda politică, alegând preşedintele Parlamentului, numind candidatul său la funcţia de prim-ministru şi alegând din rândurile sale Preşedintele RM: „Conform acestui model, AIE îşi anunţă doar obiectivele, iar PCRM se conformează, acceptând tacit faptul că nu-şi poate promova propriul candidat, în mod unilateral”.

Următoarele luni vor testa la maxim rezistenţa AIE, dar şi competenţa liderilor săi de a-şi mobiliza resursele, obiectivele şi principiile pe care le-au anunţat în alegeri, conchide Igor Munteanu: „Opoziţia nu trebuie să se îmbete cu reuşitele repurtate pentru că PCRM va sta la pândă, aşteptând clipa potrivită pentru a târî AIE într-o criză politică, care poate fi fatală însăşi ideii de alternanţă la guvernare”.

Agricultură. Expertul IDIS Viorel Chivriga subliniază că în prima jumătate a anului curent s-au amplificat unele procese devastatoare pentru agricultură: „Vom menţiona creşterea importantă a stocurilor de produse agricole şi alimentare, modificări mai accentuate în structura fondului funciar. Ne îngrijorează retragerea masivă a terenurilor agricole din circuitul agricol, prăbuşirile spectaculoase ale preţurilor de achiziţie la principalele produse agricole: cereale şi leguminoase, fructe şi struguri, lapte”. Chivriga accentuează că, faţă de trimestrul doi al lui 2008, numărul populaţiei ocupate în agricultură a scăzut cu 11,3%, ceea ce înseamnă că o persoană din opt din agricultură a abandonat această activitate.

Pe termen scurt, în agricultură nu sunt aşteptate schimbări „miraculoase”, apreciază Chivriga, dat fiind faptul, că pe lângă efectele crizei economice, se va resimţi şi impactul secetei din acest an: „Datorită condiţiilor meteorologice nefaste, recoltele globale ale cerealelor din grupa a II-a, ale culturilor tehnice vor fi cu cel puţin 20% mai mici decât cele estimate în prima jumătate a anului curent. Pe lângă aceasta, restabilirea efectivului de animale, şi aşa subţiat pe parcursul ultimilor 9 ani, va pierde din elan în a doua jumătate a anului curent şi în primul trimestru al lui 2010”.

Business. Recesiunea economică globală a scos în evidenţă calitatea proastă a creşterii economice din ultimii ani în Republica Moldova şi a demonstrat vulnerabilitatea economiei noastre la şocurile externe, afirmă expertul IDIS Victor Parlicov: „În ultimii 8 ani am devenit şi mai săraci comparativ cu toate ţările din Europa de Est şi Caucaz, iar pentru a ajunge la nivelul de astăzi al următoarei cele mai sărace ţări din regiune (Georgia), avem de crescut cu cca 10% anual, timp de 6 ani”.

Scăderea generală a cererii la nivel global, prăbuşirea sectorului de construcţii şi reducerea veniturilor reale ale populaţiei sunt factorii care au conturat criza din industrie. Ponderea investiţiilor productive scade al şaptelea an consecutiv, constată Parlicov, iar în valoare reală, acestea ar putea ajunge în 2009 sub nivelul anului 2001.

Comerţ extern. Expertul IDIS Viorel Chivriga remarcă reduceri considerabile a încasărilor vamale de la perceperea drepturilor de import-export: „Asta se explică prin reducerea drastică a importurilor, şi implicit prin diminuarea acumulărilor de la achitarea accizelor, TVA şi taxelor vamale. În total, avem o diminuare cu 26 la sută faţă de perioada similară a anului 2008”. Pentru anul 2009, Chivriga prognozează o reducere a exporturilor şi importurilor cu 29,3% şi, respectiv, cu 35,8% faţă de anul 2008.

Piaţa monetară. În ciuda reacţiei „tardive”, în viziunea expertul financiar Sergiu Gaibu, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a avut o intervenţie masivă prin intermediul tuturor instrumentelor monetare de care dispune. Totuşi, susţine Gaibu, masa monetară a crescut modest, cu 0,9 miliarde lei, faţă de instrumentele monetare mobilizate, care echivalează cu o injecţie de 3 miliarde lei: „Sunt doi factori care au determinat acest scor modest: pe de o parte, este vorba de scăderea volumului depozitelor valutare şi în lei. În prezent, asistăm la un fenomen de erodare a depozitelor, din cauza scăderii veniturilor populaţiei. Pe de altă parte, se reduc dobânzile, ceea ce îi va demotiva pe consumatori”.

De eficienţa activităţii autorităţii monetare depinde menţinerea unui echilibru între volumul lichidităţilor şi rata dobânzilor, concluzionează expertul financiar. Gaibu sugerează BNM să efectueze infuzii „notabile” de lichidităţi, pentru a stimula astfel creşterea economică: „O majorare de 2-2,5 miliarde de lei a masei monetare până la sfârşitul anului poate fi efectuată fără efecte negative asupra economiei. Prin intermediul mecanismelor pieţei financiare, aceste resurse pot fi direcţionate spre finanţarea bugetului de stat”.

Finanţe publice. În condiţii de criză economică, Guvernul va reuşi să asigure onorarea obligaţiilor faţă de bugetari şi pensionari, este de părere Sergiu Gaibu: „Asta în mare măsură aplicând trei instrumente de bază: împrumuturi de pe piaţa de capital, granturi externe şi reţineri de achitări faţă de agenţii economici. Aceste 3 instrumente, cumulate, formează peste 6 miliarde lei, ceea ce este echivalent cu bugetul asigurărilor sociale şi reprezintă de fapt deficitul real al bugetului public naţional”. În 2009, Guvernul va purcede la împrumuturi fără precedent de pe piaţa de capital, în mărime totală de peste 2,5 miliarde lei, afirmă Gaibu: „Acest lucru înseamnă, pe de o parte, lipsirea agenţilor economici de resurse creditare iar, pe de altă parte, orientarea resurselor financiare din societate de la investiţii la consum, ceea ce poate genera mici presiuni asupra preţurilor către sfârşitul anului”.

Preţuri. Expertul IDIS Corina Gaibu constată o scădere considerabilă a consumului, cu 10%: „Această scădere e cauzată de creşterea şomajului cu 3,8%, în aceeaşi perioadă. În consecinţă, în mediu pe ţară, populaţia are mai puţini bani pentru procurări cu aproximativ 90 milioane lei lunar, în pofida majorării salariului mediu lunar”. Corina Gaibu anticipează pentru 2009 o rată a inflaţiei de până la 0,6%, valoare nemaiîntâlnită în istoria RM.

Piaţa muncii. Expertul IDIS Corina Gaibu subliniază că situaţia pe piaţa de muncă din R.Moldova s-a tensionat în primul semestru: „Iată rezultatul restrângerii activităţii de afaceri, în special în construcţii, transport şi industria prelucrătoare, precum şi scăderii veniturilor reale ale populaţiei”. Conform estimărilor IDIS, numărul persoanelor în căutarea unui loc de muncă ar putea ajunge la 180-200 mii, către sfârşitul anului.

Economia regiunii transnistrene. În primul semestru al anului 2009, declinul economiei regiunii continuă, din cauza declinului dramatic în sectorul real. În condiţii de criză, scăderea indicilor nivelului de trai a populaţiei regiunii creează riscuri reale de creştere a sărăciei pentru mai mult decât o jumătate din locuitorii malului stâng al Nistrului, atenţionează Victor Parlicov.

Economia mondială. Situaţia pe plan mondial se îmbunătăţeşte – criza financiară şi economică pare să cedeze eforturilor întreprinse de guvernele lumii de stimulare a economiei şi a consumului şi debarasare de activele toxice din sistemul financiar. Totuşi, situaţia pe termen scurt rămâne nesigură şi încă mai există riscuri majore care pun în pericol stabilitatea economică şi financiară a ţărilor lumii.

Din anul 2004, Monitorul Economic produce cu regularitate predicţii economice, analize de impact, constituind o platformă de reflecţie. Caracterul aplicat al analizelor şi recomandărilor de politici, făcute de experţii IDIS „Viitorul”, ajută la o mai bună înţelegere asupra tranziţiei din Republica Moldova.