17 Octombrie 2019 — Duminică, 20 octombrie, în Republica Moldova vor fi organizate alegeri locale generale la care cetățenii sunt chemați să-și aleagă primarii localităților și consilierii din cadrul Consiliilor locale, raionale și municipale. În total, pentru un mandat de patru ani vor fi aleși 898 de primari, 10452 de consilieri locali și 1108 consilieri municipali și raionali. Primăriile se află în topul încrederii populației în sondajele de opinie publică. Totuși, cei care se află în fruntea acestor instituții deseori reclamă lipsa instrumentelor legale și financiare pentru a face față cerințelor cetățenilor și pentru dezvoltarea localităților. În cadrul unei emisiuni de la Radio Chișinău, expertul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Alexandru Morcov și Secretarul general adjunct al Guvernului Adrian Ermurachi au vorbit despre provocările și problemele APL.

Prea multe sarcini și prea puțini bani, așa am putea rezuma problema de bază a APL? CALM este organizația care monitorizează această situație...

Alexandru Morcov: Nu doar monitorizăm, CALM reprezintă unitățile administrativ-teritoriale, acesta fiind unul obiectivul nostru de bază. Dacă e să vorbim despre probleme, atunci sigur că cea mai importantă este lipsa banilor. Noi spunem de fiecare dată când avem această ocazie că fără descentralizarea financiară este foarte complicat să vorbim despre capacitățile APL să-și exercite atribuțiile. Adesea, în percepția multora, aceste funcții se rezumă la serviciile prestate cetățenilor, dar se uită de un element foarte important, cel al reprezentativității. Anume acesta este un principiu al democrației. Majoritatea populației este concentrată în localitățile rurale, iar primarii și consilierii sunt cel mai aproape de cetățeni și de problemele acestora, ei tot locuiesc în aceste comunități.

Ce măsuri au fost luate până acum pentru a oferi mai multă libertate APL din punct de vedere al descentralizării financiare?

Adrian Ermurachi: Până la momentul actual au fost delegate un șir de fonduri pe care deja le gestionează APL, e vorba de o parte din resursele Fondului Rutier sau din alte domenii. Totodată, Guvernul este acum angajat împreună cu CALM de a identifica prioritățile pe termen scurt privind ceea ce urmează să descentralizăm pentru a consolida baza de venituri a APL. E vorba de o flexibilitate mai mare pentru APL în stabilirea impozitului pe imobile, cel funciar, impozitul pe venit al persoanelor juridice, etc. Sunt niște elemente de bază pentru ca APL să aibă mai multă autonomie în gestiune și să poată avea venituri mai mari pentru a soluționa anumite probleme cu care se confruntă localitatea. Totodată, descentralizarea financiară este direct legată cu capacitățile APL și avem discuții consistente cu colegii de la CALM pentru că în condițiile actuale ne confruntăm cu lipsa unor capacități la nivel de APL. Nu mă refer la APL din orașele mari sau din centrele raionale, vorbim despre toate cele 898 de APL și aici există o provocare majoră deoarece anumite tipuri de impozite, venituri, pot fi administrate de orice autoritate publică locală, dar când vorbim despre proiecte mari, de anumite elemente, este evident că trebuie să avem nu doar aspectul de descentralizare financiară, dar este nevoie și de capacități instituționale. Trebuie să identificăm împreună anumite instrumente pentru a consolida aceste capacități instituționale ale APL.

Alexandru Morcov: Capacitățile instituționale sunt direct legate și de sursele financiare. În administrația publică centrală aceste capacități instituționale nu sunt mai mari decât în APL. Există o problemă majoră la delimitarea clară a competențelor, responsabilităților și acoperirea financiară a acestora. De ce nu există, totuși, capacitate instituțională în cadrul APL? Este anume din cauza că APL nu are libertatea deplină de a institui politicile proprii a cadrelor de personal, de dezvoltare economică, este foarte limitată în instrumente. În această situație este foarte complicat să ții un specialist în APL, cred că și în APC este un deficit de cadre destul de mare. Din cauza unui nivel foarte prost de salarizare, a lipsei unui pachet social adecvat pentru funcționarii publici, nu întotdeauna atragem în APL cei mai competenți oameni. Este o problemă majoră deoarece capacitatea autorității publice de a gestiona proiecte mari, de a identifica surse noi de finanțare, de a dezvolta localitatea, de a percepe taxe și impozite este strâns legată de calitatea personalului din APL. Sunt un șir de instrumente pe care CALM le promovează de mai mult timp care ar oferi soluții în această privință. Foarte mult se vehiculează ideea că nu există capacitate din cauza că RM este foarte fragmentată teritorial și unitățile administrativ –teritoriale sunt foarte mici. Acest lucru nu este adevărat. Noi considerăm că doar prin definitivarea procesului de descentralizare multidimensională vom identifica care autoritate publică va da randament.

Reprezintă în continuare administrațiile raionale un centru care repartizează finanțele spre APL de nivelul I?

Alexandru Morcov: Nu mai au rolul de odinioară. Totodată, noi nu considerăm consiliile raionale ca autoritate publică locală. Acestea îndeplinesc niște funcții ale Guvernului în teritoriu și cred că ar fi onest să spunem lucrurilor pe nume. În raioane au rămas serviciile desconcentrate ale Guvernului în teritoriu și CALM a avut mai multe propuneri atunci când se insista pe reforma administrativ-teritorială. Totodată, este greșit să vorbim doar de reforma administrativ-teritorială sau doar de reforma APL. Trebuie să abordăm integral reforma administrației publice. Trebuie să existe o delimitare clară a responsabilităților, competențelor, așa încât serviciile să ajungă mai ușor la cetățean. Noi nu trebuie să facem reforme doar de dragul reformelor. Trebuie să identificăm problemele și să oferim niște soluții viabile, astfel încât cetățenii să beneficieze de servicii accesibile și calitative și să aibă această reprezentativitate.

În orice scenariu de reformă cetățeanul trebuie să beneficieze de servicii mai calitative

La ce etapă suntem acum în procesul ce vizează reforma administrației locale?

Adrian Ermurachi: După așa-numită reformă din 1998, atunci când s-a trecut la județe, iar în 2001-2002 s-a revenit la raioane, noi tot timpul suntem în discuții despre reforma APL. Avem mai multe studii despre cum ar trebui să arate aceasta, dar și serviciile, câte APL ar trebui să avem etc. Totuși, orice idee despre reforma APL trebuie să fie bazată pe consolidarea serviciilor care ajung către cetățean. Miza numărul unu este ca cetățeanul să aibă servicii mai calitative în orice scenariu de reformă. Dacă vorbim de etapa la care ne aflăm, Guvernul și-a stabilit ca prioritate pentru următoarea perioadă, împreună cu toți actorii implicați să dezvolte un concept de amalgamare voluntară, să nu impună Guvernul un anumit model despre cum trebuie să arate o autoritate publică local, inițiativa de a fuziona două, trei sau mai multe autorități să vină din partea APL. În termenul cel mai apropiat, Guvernul își propune să vină cu un concept care să includă elementele-cheie în jurul acestei amalgamări voluntare și să încercăm împreună cu colegii de la CALM și cu alte părți interesate să mergem pe acest scenariu. Ne propunem să găsim și niște elemente de motivare a APL de a alege amalgamarea ca să nu ne pomenim în situația când din două sărăcii facem una mai mare. În toate reformele pe care le vedem în alte țări se parcurg anumiți pași spre amalgamarea voluntară.

Alexandru Morcov: Amalgamarea voluntară ar fi doar un prim pas. Amalgamarea voluntară presupune identificarea și implementarea unor mecanisme legale pentru ca APL care doresc să se unească și să devină o unitate administrativ-teritorială să aibă această posibilitate. Sunt mai multe cazuri când deja se dorește acest lucru, dar nu există mecanismele necesare. De asemenea, ar fi foarte bine dacă aceste inițiative ar fi stimulate financiar. În acest sens CALM a elaborat și a prezentat modelul său de concept în acest sens încă Guvernului precedent. El se numește DACIA, ceea ce presupune descentralizarea administrativă, cooperarea intercomunitară și amalgamarea voluntară.

A evaluat Guvernul eficiența Consiliilor raionale?

Adrian Ermurachi: Mai multe linii de descentralizare au fost scoase din competența raioanelor și au fost delegate către primării. Pe de altă parte, atât APL de nivelul I, cât și APL de nivelul II au rămas cu același număr de angajați. Cred că atât raioanele, cât și primăriile trebuie privite într-o viziune comună de reformă a APL. Raioanele sunt nivel II al APL și în continuare au anumite sarcini care le gestionează. Da, acestea sunt mai puține, iată de ce trebuie să găsim un consens privind formatul în care acestea ar trebui să rămână, pentru că ele sunt și au și sarcini pe care le gestionează.

Ce poate face un primar timp de un an cu bugetul pe care îl are?

Alexandru Morcov: Foarte puține lucruri. Chiar și atunci când s-a obținut descentralizarea parțială a Fondului Rutier se punea la îndoială capacitatea APL de a utiliza acești bani, dar rezultatul a fost invers, cei mai mulți primari au ales să implice și cetățenii în acest proces și astfel fiecare leu investit de autoritatea publică locală a mai adus încă un leu investit de către cetățeni.

Mai există influență politică la repartizarea fondurilor pentru APL?

Adrian Ermurachi: Obiectivul stabilit în cadrul Guvernului este ca gestionarea banilor să aibă loc după niște principii foarte clar stabilite, transparente. Am stabilit un plan de acțuni împreună cu CALM și ne propunem să eliminăm orice speculație pe marginea modului de distribuire a fondurilor ce vizează APL.

Alexandru Morcov: Aceste fonduri au fost tot timpul politizate și nu erau distribuite echitabil, fiind un instrument politic pentru a motiva cât mai mulți primari să adere la partidele de la guvernare. CALM salută deschiderea Guvernului în ceea ce privește modul de redistribuire a acestor fonduri. Astfel vom avea o echitate care este consfințită și în Constituție și prevede că toți cetățenii au dreptul să beneficieze de banii publici în egală măsură.

Serviciul de Comunicare al CALM