1 Februarie 2019 — Nicio victorie nu se câștigă ușor, iată de ce a fost nevoie de unitate și multă perseverență pentru ca Guvernul să instituie în 2012, la inițiativa CALM, sărbătoarea profesională „Ziua autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală”, consemnată anual la 1 februarie. Despre semnificația acestei zile, despre rezultatele și eșecurile din domeniul autonomiei locale este interviul cu directorul executiv al CALM Viorel Furdui.

De ce a fost nevoie de a institui o asemenea zi?

Viorel Furdui: Marcarea la 1 februarie a Zilei autonomei locale și a lucrătorului din administrația publică locală a fost stabilită în anul 2012. 1 februarie nu a fost aleasă întâmplător, anume în această zi a intrat în vigoare pentru Republica Moldova Carta europeană a autonomiei locale. Este un document foarte important pentru toți cei din administrația publică locală, pentru democrația și autonomia locală. Este un act european pe care Republica Moldova l-a semnat fără anumite excepții și care stabilește unele obligații asumate în acest domeniu de către autoritățile statului. Este vorba de resprectarea principiilor autonomiei locale, acordarea de competențe și resurse către administrația publică locală, necesitatea existenței unei proporționalități între competențe și resurse, a unui echilibru în ceea ce privește controlul și implicarea autorităților centrale și multe alte principii extrem de importante. Acest lucru permite de mai mulți ani Consiliului Europei și instituțiilor sale să monitorizeze cum Republica Moldova își îndeplinește angajamentele asumate. Cu toate acestea, la capitolul democrație locală, Republica Moldova a fost atenționată permanent privind regresele și necesitatea înregistrării unor rezultate.

Am înregistrat și unele progrese sau doar regrese?

Viorel Furdui: Sigur că viața nu-și oprește niciodată cursul. Formal, putem vorbi despre faptul că Republica Moldova a parcurs o etapă destul de importantă în ceea ce privește înțelegerea, dar și conceptualizarea a ceea ce înseamnă autonomie locală. Putem spune că, în mare parte, la nivel de principii a evoluat și cadrul legislativ, nu suntem acolo de unde am pornit. Acest lucru nu s-a întâmplat doar după anul 2013, de când marcăm această zi, dar și mai înainte, începând cu reformele care au fost făcute în Republica Moldova în 1994, 2003, 2008, 2016 etc. Problema cea mai mare în Republica Moldova este că, din păcate, în mare parte toate reformele și toate progresele s-au limitat doar la modificări în cadrul legal și alte formalități. Suntem buni în adoptarea de strategii, legi, acte normative, însă mai prost stăm la implementarea acestora. În afară de aceasta, nu am fost consecvenți în ceea ce privește finalitatea unor decizii pe domeniul reformelor în administrația locală. Spre exemplu, prin diverse legi dădeam mai multe competențe administrației locale, dar uitam să le dăm și resurse. În general, partea legată de descentralizarea financiară este cea mai dureroasă în Republica Moldova. Pe parcursul anilor a avut loc o anumită descentralizare a obligațiilor, a serviciilor, însă nu s-a produs și o veritabilă descentralizare financiară, ceea ce în prezent cauzează probleme de sistem foarte mari care nu permit administrației publice locale să se dezvolte așa cum ne dorim. Putem spune că mai avem foarte mult pentru ca procesul de consolidare a autonomiei locale să devină unul continuu și ireversibil. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani ne demonstrează cât e de șubredă această autonomie locală, mă refer la tendințele care se atestă de centralizare, când încă există o anumită neînțelegere din partea instituțiilor statului a locului și rolului administrației locale, a aleșilor locali. Observăm și unele regrese pe această dimensiune, mai ales în ceea ce privește presiunile asupra autorităților locale și amestecul în activitatea lor, controlul administrativ excesiv, o sumedenie de obligații transferate către APL fără a li se acorda anumite surse și posibilități, ceea ce confirmă faptul că pe lângă legi, pe lângă angajamente, în Republica Moldova avem nevoie și de implementarea corespunzătoare a acestora. De asemenea, este nevoie de implicarea autorităților locale într-un dialog sincer și efectiv cu administrația centrală și, cu siguranță, descentralizarea sau autonomia locală ar trebui să devină printre obiectivele prioritare pentru orice guvernare care va veni. Până în prezent lucrurile au fost administrate, în mare parte, de la centru, de sus în jos, bazându-se pe o centralizare destul de mare, iar noi am ajuns într-o perioadă când ne-am convins cu toții că această metodă a eșuat, vedem foarte multe probleme în toate domeniile: economic, social, în justiție, cultură ș.a.m.d. Respectiv, trebuie de schimbat abordarea și e timpul să construim statul de jos în sus, iar locul central trebuie să-l ocupe autoritățile publice locale, colectivitățile locale care să poată administra de sine stătător o parte bună din treburi, așa cum ne învață Carta Europeană a Autonomiei Locale pe care o celebrăm la 1 februarie.

Mai mulți primari recunosc faptul că progresele în domeniul descentralizării și autonomiei locale s-au obținut datorită CALM-ului.

Viorel Furdui: Nu putem să nu fim de acord cu aceste afirmații din simplu motiv că există fapte. În acest sens pot să aduc și câteva exemple. În 2012, atunci când a fost elaborată strategia de descentralizare, practic nimeni nu dorea să o implementeze și a fost nevoie chiar și de proteste stradale pentru a convinge guvernanții că trebuie de schimbat atitudinea față de administrația locală, că reformele de descentralizare trebuie să devină prioritare și să fie implementat noul sistem de finanțe publice locale, cel puțin prima etapă a acestuia. De asemenea, au fost mai multe acțiuni ale CALM și cerințe privind salarizarea APL. Întotdeauna am insistat asupra adoptării unor proiecte de legi foarte importante, care să crească gradul de autonomie locală, inclusiv asupra necesității descentralizării Fondului rutier, accesul APL la Curtea Constituțională, acordarea dreptului APL de a schimba destinația terenurilor. Acestea, dar și alte realizări s-au făcut datorită unității APL, iar voința lor a fost exprimată de către asociația lor reprezentativă – Congresul Autorităților Locale din Moldova. Este un lucru firesc pentru orice țară în care este respectată autonomia locală, iar APL au rolul cuvenit în societate. Acest model de cooperare, conlucrare și de influență a asociațiilor se întâlnește în majoritatea țărilor europene prospere, cu tradiții democratice. Totuși, există și anumite regrete, deoarece în multe cazuri nu am fost auziți până la final, multe dintre aceste reforme nu au fost duse până la capăt și nu au produs efectele necesare. Dacă am fi fost auziți de fiecare dată când veneam cu solicitări sau când băteam alarma ar fi avut de câștigat nu doar comunitățile locale, dar și guvernanții. Acestea sunt marile noastre regrete, pentru că Congresul Autorităților Locale din Moldova s-a poziționat întotdeauna ca o organizație proactivă, care își cunoaște foarte bine rolul, care are capacități de expertiză și care a încercat întotdeauna să ajute orice guvernare din ultimii 9 ani. Toate aceste guvernări au primit recomandări, documente de poziții, note informative și alte propuneri concrete menite să îmbunătățească situația în domeniul APL și a democrației locale, inclusiv propuneri și recomandări permanente în ceea ce privește îndeplinirea conformă a angajamentelor statului nostru față de organizațiile internaționale, în special față de Consiliul Europei. Din păcate, uneori au existat unele disensiuni în relațiile noastre cu administrația centrală, probabil din cauza că nu s-a înțeles esența unui dialog instituționalizat și efectiv și astfel am pierdut din timp, deși am fi putut face mult mai multe. Cu siguranță locul și rolul unei asociații este central în acest domeniu, deoarece nu pot fi promovate drepturile și interesele autorităților locale în mod individual. Primarii, consilierii, alți reprezentanți ai APL trebuie să se unească, să se regăsească în cadrul unei asociații, iar această organizație trebuie să fie independentă, autonomă, să nu depindă de factorul politic sau administrativ. În caz contrar se va repeta istoria Republicii Moldova de acum 10-15 ani, atunci când organizațiile care existau erau amorfe, activau pe lângă partide sau guvernare și nu erau capabile să apere efectiv drepturile și interesele membrilor.

Chiar și primarii spun că pentru ei este important faptul că Congresul Autorităților Locale din Moldova nu are afiliere politică…

Viorel Furdui: Acest aspect este unul ce a stat la baza creării CALM și a permis dezvoltarea instituției, transformarea ei într-o forță reală, numărul membrilor fiind în permanentă creștere . Cred că din acest punct de vedere CALM este un exemplu foarte bun pentru întreaga societate, care este una divizată după principii ideologice, geopolitice, etnice ș.a. Ideea de a crea CALM în 2010 a fost una curajoasă, dar și originală pentru societatea noastră. Nimeni nu-și putea imagina că e posibil ca în Republica Moldova oameni cu viziuni politice diferite să se unească în cadrul unei platforme și să se focuseze pe aceleași obiective: autonomie locală, descentralizare, apărarea intereselor colectivităților locale. Acest lucru l-am reușit noi, ceea ce înseamnă că există potențial de a găsi repere care să ne unească, pentru că prea mult timp am fost dezbinați. Este important să menționăm că fiecare și-a păstrat viziunile privind procesele integraționiste, direcția de dezvoltare a statului ș.a.m.d. În această privință CALM este unul dintre puținele exemple pozitive și anume acest lucru ne-a permis să avem în calitate de membri circa 800 din comunitățile locale din Republica Moldova, să le menținem și să creștem numărul acestora. Acest lucru se datorează faptului că noi nu doar am proclamat neafilierea politică, dar și am respectat acest principiu chiar dacă uneori a fost destul de complicat, au existat și presiuni destul de mari, s-a încercat discreditarea noastră sau obținerea controlului asupra CALM. Au fost și tentative de a duce membrii noștri în eroare prin manipulare, prin lansarea diverselor informații eronate. Totuși, ne bucurăm foarte mult că majoritatea covârșitoare a membrilor CALM, a primarilor, a comunităților locale au înțeles rolul nostru și chiar dacă nu toți ne-au sprijinit direct, indirect am simțit susținerea lor, iar acesta este unul dintre elementele principale care ne motivează să activăm.

Vă mulțumim!