Chişinău, 16 Octombrie 2008 — Stimaţi colegi, onorată asistenţă! Vreau să supun încă odată atenţiei Dvs o problemă ce vizează direct interesele cetăţenilor noştri, prestigiul Republicii Moldova ca stat cu aspiraţii europene, dar şi imaginea noastră ca membri ai forului legislativ suprem al acestui stat. Acum doi ani, Uniunea Europeană a decis să reglementeze micul trafíc la frontieră cu tarile vecine, înlesnind accesul cetăţenilor care locuiesc în aceste ţări în apropierea frontierei externe a UE. Statele membre au fost autorizate să menţină sau să încheie acorduri bilaterale cu statele vecine pentru aplicarea acestui regim, care are menirea de a face în aşa fel ca frontierele să nu constituie un zid Berlinez, ci să faciliteze schimburile comerciale, sociale sau culturale cu vecinii. Precizez că micul trafíc la frontieră constituie o derogare de la regulile care privesc trecerea frontierei externe, incluse în Codul Frontierelor Schengen. Prin urmare, pentru noi această ofertă a Uniunii Europene este mai mult decît generoasă, oferindu-ne o primă posibilitate de integrare efectivă în spaţiul comunitar european. România, care după Polonia are cea mai lungă frontieră externă de uscat a Uniunii Europene, a transmis în luna martie 2008 proiectul Acordului cadru la Kiev, Chişinău şi Belgrad. Cu Serbia consultările au fost amînate din cauza alegerilor din luna mai şi a formării noului cabinet. Kievul poartă consultări cu Bucureştiul şi se aşteaptă ca Ucraina să semneze Acordul de mic trafic pînă la sfârşitul anului 2008. Cu Republica Moldova, însă, discuţiile privind micul trafic la frontieră nu au avansat deloc din martie şi pînă în prezent. În pofida numeroaselor acţiuni publice pro-Convenţie, organizate de Partidul Liberal Democrat din Moldova şi alte partide din opoziţie, în dispreţ total faţă de voinţa liber exprimată a unui număr impunător de cetăţeni şi a aleşilor locali dintr-un şir de raioane, inclusiv din Consiliul Municipal Chişinău, Guvernul Republicii Moldova refuză cu încăpăţînare să semneze Convenţia. Noi admitem faptul că Guvernului comunist de la Chişinău ar putea să nu-i fie pe plac Partidul Liberal Democrat, iniţiativele şi propunerile sale. Dar de ce îi tratează cu ură şi dispreţ pe cetăţenii acestui stat ?! Asta n-o putem înţelege. Nu putem înţelege de ce Guvernul, ales aici de Dvs., domnilor colegi din fracţiunea comuniştilor, ignoră un acord comunitar de o asemenea importanţă pentru cetăţenii noştri? Nu putem înţelege de ce diplomaţia moldoveană se preface a nu vedea că acest document – Convenţia privind micul trafic la frontieră - depăşeşte cadrul relaţiilor bilaterale moldo-române şi este parte a politicii de vecinătate a UE? Suntem în drept să ne întrebăm cu toţii: cît de credibil poate să mai apară demersul pro-european al guvernării? Să aspiri şi să pretinzi la calitatea de membru al UE presupune, în mod necesar, sa dai dovadă că eşti un bun vecin al Uniunii Europene, că eşti capabil de dialog şi de deschidere în raporturile cu ţările vecine şi, mai ales, cu ţările care sunt deja membre ale UE. E necesar să demonstrezi că poţi asimila, promova şi implementa principiile, valorile şi practicile europene. Actuala guvernare a dovedit pînă acum contrariul, iar consecinţele nefaste ale acestei guvernări le suportă cetăţenii noştri. Tăcerea guvernanţilor în problema micului trafic de frontieră ne-a determinat să facem recurs la Parlamentul European şi la Comisia Europeană. Consider că este de datoria structurilor europene să se implice, pentru a media în vederea urgentării semnarei acestui document comunitar. Cred că reacţiile vor fi prompte şi acest demers al nostru va avea un impact direct, cel puţin la nivelul discursului oficialilor europeni în dialogul cu autorităţile moldovene. Calific drept neîntemeiată şi plină de ipocrizie recenta declaraţie a ministrului Andrei Stratan, potrivit căreia noi am exagera presupusele beneficii ale Convenţiei şi am induce, astfel, în eroare cetăţenii. Oricare ar fi aceste beneficii, ele au fost acordate cetăţenilor şi este de datoria guvernanţilor să facă totul pentru ca cetăţenii să se bucure de ele din plin. Dacă pentru Preşedintele Voronin sau pentru şeful diplomaţiei Stratan, sau pentru oricare dintre domniile voastre, care aveţi paşaport diplomatic în buzunar, 50 de km înseamnă puţin, pentru un milion de cetăţeni rezidenţi ai zonei de frontieră aceeaşi distanţă înseamnă foarte mult. Înseamnă să-şi poată vizita rudele, să intre în contact direct cu agenţi economici, care activează după norme europene, înseamnă să-şi poată iniţia mai uşor o afacere, să cîştige din comercializarea produselor proprii mai mult, mult mai mult decît pomenele electorale pe care i le oferă Guvernul de la Chişinău. Stimaţi colegi! Cu toate acestea, în cadrul relaţiilor bilaterale cu România se întrevăd ocazii reale de a se ajunge la un acord privind regimul de mic trafic de frontieră. Pe data de 23 octombrie, Prim-ministrul Zinaida Greceanîi va efectua o vizită la Bucureşti, iar pe 28 noiembrie, Premierul român Călin Popescu Tăriceanu urmează sa facă o vizita la Chişinău, pentru a participa la summitul ţărilor din Iniţiativa Central Europeană. Dacă Guvernul Republicii Moldova ar manifesta respect pentru cetăţeni, Convenţia privind micul trafic de frontieră ar putea fi negociată în octombrie la Bucureşti şi semnată în noiembrie la Chişinău. Cer şi îndemn guvernanţii să folosească această oportunitate în interesul cetăţenilor Republicii Moldova.