28 Ianuarie 2025 — Reprezentanții Congresul Autorităților Locale din Moldova, Cancelariei de Stat și ai Biroului Național de Statistică s-au întrunit vineri, 24 ianuarie, în cadrul unei ședințe comune. Subiectul abordat a vizat necesitatea identificării criteriilor de stabilire a numărului populației din localitățile R. Moldova care se utilizează în diverse politici publice.

Reamintim că în formula de calcul a bugetelor pentru anului 2025 a fost introdus un nou termen „populația cu reședința obișnuită”. Acest termen a fost utilizat și în cadrul desfășurării în anul 2024 a Recensământului populației și a locuințelor. În rezultat, în mare parte, în aceste liste nu se regăsesc cetățenii R. Moldova care se află peste hotarele țării pentru o perioadă mai mare de 9 luni.

Primarii au atras atenția că Biroul Național de Statistică, Comisia Electorală Centrală și alte instituții ale statului interpretează diferit aceste calcule și este nevoie de corelarea lor. De asemenea, aleșii locali au solicitat identificarea unor mecanisme care să nu aibă un impact negativ asupra bugetelor locale și a proiectelor de dezvoltare.

Vicepreședintele CALM, primarul de Gangura, Ialoveni, Marcel Bobeica, a declarat că datele furnizate de Biroul Național de Statistică nu corespund realității. „Cetățenii noștri care muncesc peste hotarele R. Moldova oricum revin în localitățile de baștină, au grijă de casele lor, plătesc impozite și taxe la bugetul local, contribuie la proiecte de dezvoltare locală și nu este corect să îi excludem atunci când stabilim numărul de locuitori ai comunităților noastre. Acești oameni își exercită dreptul de vot și sunt conectați la realitățile din R. Moldova. În afară de aceasta, atunci când avem un proiect de dezvoltare, fie că vorbim de extinderea iluminatului stradal, a rețelelor de apă, drum, canalizare, nu putem ocoli casele lor, investițiile pe care le facem sunt și pentru ei.”

De aceeași părere a fost și vicepreședintele CALM, primarul de Colibași, Cahul, Ion Dolganiuc. „Din păcate, din cauza faptului că această populație nu se regăsește în lista locuitorilor comunităților noastre, în bugetele locale ajung mai puține resurse financiare, fiind afectate și clasele de salarizare ale angajaților primăriilor.”

O soluție enunțată de primari ar fi utilizarea datelor pe care le dețin primăriile în registrele lor sau sincronizarea datelor deținute de Biroul Național de Statistică cu cele care există în primării.

Reprezentanții Cancelariei de Stat și ai Biroului Național de Statistică și-au menținut punctul de vedere, argumentând că potrivit legislației Uniunii Europene, populația care timp de 12 luni nu se află în țara natală se consideră cetățeni ai statului unde își desfășoară activitatea.

În contextul în care în cadrul Programului „Satul European” era stabilit că primăriile care pot beneficia de proiecte cu finanțări importante trebuie să aibă populația mai mare de 1500 de locuitori, CALM a propus să fie modificată această prevedere, argumentând că circa 60% din localitățile R. Moldova au mai puțin de 1500 de locuitori și astfel privăm o bună parte a cetățenilor de dreptul la servicii mai bune.

Un alt subiect a vizat clasele de salarizare și instituirea funcției de viceprimar în localități cu populația mai mică de 5000 locuitori. Reprezentanții APL au propus excluderea acestei prevederi, astfel încât doar administrația publică locală să decidă dacă are sau nu nevoie de viceprimari.

S-a stabilit că după prezentarea la 30 ianuarie a rezultatelor preliminare ale Recensământului populației și a locuințelor va fi organizată o nouă ședință comună.

Sursa foto: https://ziarullumina.ro