27 Martie 2010 — Ambiguităţile de interpretare observate la Chişinău în legătură cu recomandările clare şi comprehensive privitor la art. 78 al Constituţiei RM, formulate de Comisia de la Veneţia, au trecut probabil limitele acceptabilului pentru cei de la Bruxelles. Uşoara deranjare a europenilor transpare din “fulgerătoarea” vizită pe care o efectuează preşedintele interimar al RM în “capitala” UE.

Cu adevărat ironică, dar şi cu tentă de ofensă, poate fi considerată interpretarea [1] vizitei lui Ghimpu de către premierul moldovean, Vlad Filat, aflat la Bruxelles, în cadrul unei din cele mai ample campanii diplomatice, realizată vreodată de Republica Moldova în direcţia Uniunii Europene.
Tonul defamant al şefului executivului moldovean la adresa lui M. Ghimpu caracterizează o anumită doză de tensiune care persistă în relaţiile dintre cei doi lideri politici. Anterior, liderul liberal se plângea pe faptul că poartă de unul singur “povară reformei constituţionale”. Tot el a motivat neparticiparea sa la lucrările Forumului “Parteneriat pentru RM” prin implicarea “unora”, care după toate aparenţele este “ironicul” Vlad Filat. Or, pionieratul în schimbarea de atitudine faţă de referendumul constituţional şi respectiv a anticipatelor a fost iniţiat anume de către liderul liberal-democraţilor. Iar abilitatea cu care a administrat Filat situaţia confuză în jurul anticipatelor a transformat într-o clipă PLDM în “favoritul” principal al Bruxellului. Posibil, acest lucru explică absenţa preşedintelui interimar al RM de la Forumul “Parteneriat pentru RM”, care a părut foarte atractiv pentru acesta.

Umbra aruncată peste Mihai Ghimpu se datorează în mare parte “planului său ambiţios” de a traduce în viaţă o nouă Constituţie, bazându-se pe decriptarea eronată a prevederilor constituţionale curente. Elanul acestei iniţiative a îmbinat în cele din urmă trăsături de “impertinenţă” diplomatică faţă de instituţiile europene şi indiferenţă politică făţă de actorii locali şi opinia publică, în particular. Astfel, dintr-o cauză comună a Alianţei pentru Integrarea Europeană, “referendumul constituţional” s-a transformat într-un obiectiv personal al liderului liberal. Chiar dacă el a recunoscut imperativul factorului european pe marginea problemei “referendumului constituţional”, Mihai Ghimpu nu doreşte să recunoască “falimentul” iniţiativei sale echivalent cu “o înfrângere personală” în faţa oponenţilor săi politici (V. Filat, M. Lupu, dar în mod special – V. Voronin). Totodată, Ghimpu riscă să pună în dificultate politică partidul său atât pe plan local, cât şi în raport cu partenerii occidentali. Or, europenii au enunţat cu diverse ocazii că guvernarea de la Chişinău trebuie să excludă acţiuni provocatorii faţă de Rusia şi tot ceea ce poate asociat cu aceasta (limba rusă, alolingvii, minorităţile naţionale etc.). Contrar acestei chemări, preşedintele legislativului, concomitent preşedinte interimar de ţară, a acţionat în corespundere cu viziunile de partid, care comportă un caracter mai degrabă negativ, decât invers, faţă de Moscova.

Mai multe figuri ale instituţiilor politice europene au lansat diverse semnale politice şi diplomatice către Preşedinţia RM vizavi de problema constituţională (etichetată de ei drept “criză”), care însă au fost recepţionate şi judecate defectuos de către Mihai Ghimpu. Or, mesaje europene de natură politico-diplomatică au fost discutate în public de către şeful interimar al ţării, contrar uzanţelor diplomatice tradiţionale. Posibil, pentru a evita noi confruntări cu înţelegerea lacunară a esenţei dialogului politic bilateral, Mihai Ghimpu a fost invitat “ad-hoc” la Bruxelles.

Factorii europeni mizează pe faptul că ignorarea Comisiei de la Veneţia poate fi recuperată prin comunicarea directă cu preşedintele interimar al RM. În condiţiile prezenţei premierului Vlad Filat la Bruxelles, europenii intenţionează pe semne să discute “la rece” despre

Continuarea la Observatorul Politic (Denis Cenusa, politolog): www.cenusadi.wordpress.com