15 Iulie 2026 — Profesorul universitar și conferențiar în științe administrative Sergiu Cornea atrage atenția în cadrul unui interviu pentru calm.md că reforma administrativ-teritorială nu trebuie redusă la o simplă „amalgamare” a localităților. Ea trebuie să fie un proces bine fundamentat, bazat pe autonomie locală, descentralizare financiară și consultarea populației. O reformă grăbită și nepregătită riscă să compromită nu doar funcționarea administrației, ci și parcursul european al Republicii Moldova.

Importanța reformei

„Nu putem să ne imaginăm un stat democratic fără existența unei autonomii reale la nivel local. Democrația se începe de jos în sus. Dacă la nivel central avem instituții democratice, dar la nivel local persistă structuri cu reminiscențe sovietice, atunci nu putem vorbi despre o democrație autentică.”

Cornea subliniază că discuțiile actuale se concentrează pe dimensiunea teritorială a colectivităților, dar aceasta ar trebui să fie ultima etapă. Fundamentul reformei trebuie să fie clarificarea terminologiei și stabilirea unor obiective clare.

Numărul locuitorilor – un criteriu secundar

„Simpla unire a două localități nu garantează eficiență. Dacă nu există autonomie financiară și capacitate administrativă, noua entitate va moșteni aceleași probleme.”

Profesorul arată că există localități mici cu o capacitate administrativă ridicată și localități mari care nu reușesc să atragă proiecte. Ceea ce contează este autosuficiența colectivității, nu numărul locuitorilor.

Nivelul intermediar și convergența competențelor

Un element esențial al reorganizării este nivelul intermediar – administrația publică locală de nivelul II. „Avem administrații locale, structuri deconcentrate și agenții de dezvoltare regională. Este nevoie de un mecanism de convergență între aceste entități, astfel încât acțiunile lor să fie complementare și să urmeze aceeași direcție.”

Consultarea populației

„Vocea oamenilor trebuie respectată. Regulamentul din 1996 și Carta europeană a autonomiei locale prevăd consultarea cetățenilor, inclusiv prin referendum, atunci când se modifică dimensiunea teritorială. Principiul autonomiei locale presupune ca locuitorii să decidă singuri asupra problemelor comunității lor.”

Riscurile unei reforme nepregătite

Profesorul avertizează că o reformă nepregătită poate genera repulsie față de integrarea europeană: „Jumătate dintre reformele eșuate în lume au avut ca principală cauză lipsa de pregătire și graba. O reformă făcută în grabă va produce obiective nerealizate.”

Reprezentantul mediului academic formulează trei recomandări clare pentru noul Guvern:

- Clarificarea conceptuală și terminologică a domeniului administrației publice locale.
- Descentralizare reală, în special financiară, prin rebalansarea responsabilităților și resurselor între nivelurile de putere.
- Dialog constant cu cetățenii și mediul academic, pentru ca reforma să fie înțeleasă și acceptată.