Vizualizări: 5346
Regiunea transnistreană va constitui „nuca tare” în negocierile pentru zona de liber schimb cu UE
29 Septembrie 2011 — Semnarea unui Acord de liber schimb cu UE este importantă pentru Republica Moldova atât din punct de vedere politic, cât şi economic. Or, aceasta stimulează Guvernul de la Chişinău să facă reforme structurale. Totodată, încheierea negocierilor pentru zona de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare (ZLSAC) cu UE va genera creştere economică. Printre avantajele care se conturează, sunt: accesul la o piaţă vastă pentru produsele moldoveneşti şi atragerea unor noi investiţii. Însă, anumite produse vor fi mai sensibile ca altele, precum ar fi produsele alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool, oţeturile, tutunul. Or, acestea sunt competitive la preţ şi calitate faţă de produsele autohtone. Acest dezavantaj va fi resimţit doar pe termen scurt.
În negocierile pentru accederea la zona de liber schimb cu UE, regiunea transnistreană va constituit „nuca tare”. Mai ales în contextul în care contrabanda cu produse alimentare, alcool, ţigări şi alte produse reprezintă afaceri profitabile, într-un mediu nereglementat. Astfel, Republica Moldova ar trebui să studieze mai aprofundat experienţa Ciprului.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Pregătirea Republicii Moldova pentru o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu Uniunea Europeană". Cercetarea a fost elaborată de experţii IDIS „Viitorul” Ion Tornea şi Viorel Chivriga, precum şi de experţii Centrului Român de Politici Europene din Bucureşti, Alexandra Toderiţă şi Ciprian Ciucu. Studiul a fost efectuat în cadrul unui proiect implementat de către Institutul European din România în parteneriat cu IDIS „Viitorul” şi finanţat de German Marshall Fund al SUA prin iniţiativa Black Sea Trust.
„Eu încurajez implicarea societăţii civile în procesul de negocieri. Asta fiindcă ONG-urile au acces la oamenii de afaceri, importatori şi exportatori, şi în acest mod pot contribui la organizarea unor întâlniri între aceştia şi personalul din administraţie implicat direct în negocieri, pentru a putea avea coordonate cât mai clar doleanţele şi aşteptările acestora”, a subliniat viceministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, prezentă la lansarea din 28 septembrie 2011.
La rândul său, directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, a accentuat: „Opţiunea europeană a RM trebuie să fie una durabila şi valabilă. Astfel, politica de vecinătate a UE prin mijlocul căreia se doreşte asigurarea unui cerc de prieteni în jurul graniţelor UE este unul din instrumentele prin care RM se poate apropria din ce in cel mai mult de UE până la momentul negocierii accederii sale în Uniune”. Acest proiect vine să ofere expertiza „din teren” a României, contribuind astfel la sprijinirea Guvernului de la Chişinău, a mai accentuat Gabriela Drăgan.
„La negocierea unei ZLSAC, nu trebuie neglijat şi impactul regional – consecinţele asupra comerţului cu Ucraina, care va încheia şi ea până la finele acestui an negocierea un acord de liber schimb cu UE.”, a afirmat viceministrul Finanțelor, Victor Barbăneagră.
„Uniunea Europeană reprezintă deja principalul partener comercial al Republicii Moldova. Este îmbucurător faptul că autorităţile RM au început deja să implementeze, conform calendarului prestabilit, o bună parte din recomandările făcute de Comisia Europeană. În luna iulie, Ministerul Economiei raportase deja acţiunile întreprinse în primele două trimestre ale anului 2011”, a menţionat expertul IDIS Viorel Chivriga.
Autorii recomandă elaborarea studiilor care să evalueze cum va afectată economia Republicii Moldova la nivel de produse, o dată cu încheierea negocierilor de aderare la o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu UE. Dat fiind faptul că România a transpus deja în legislaţia proprie acquis-ul UE şi în special cel comercial, experţii economici IDIS şi IER sugerează iniţierea unui program de Twinning bilateral. Fiindcă acţiunile care urmează a fi realizate sunt extrem de costisitoare, iar Republica Moldova nu şi le poate permite, este necesară coordonarea asistenţei internaţionale şi direcţionarea acesteia către toate domeniile cuprinse în Planul de Acţiuni.
Proiectul „Pregătirea Republicii Moldova pentru o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu Uniunea Europeană", pe lângă componenta de cercetare, a mai presupus instruirea a 30 de funcţionari din administraţia publică centrală din Republica Moldova pe acest subiect sensibil.
Pe segmentul negocierii unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, IDIS „Viitorul”, în formatul oferit de Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană a RM, a creat un grup de lucru, la care reprezentanţii autorităţilor adoptă recomandări de politici în comun cu experţii non-guvernamentali. Aceste propuneri au servit drept punct de reper pentru cele două rapoarte pregătite de către Ministerul Economiei în contextul iniţierii negocierilor pe Acordul de liber schimb cu UE.
În negocierile pentru accederea la zona de liber schimb cu UE, regiunea transnistreană va constituit „nuca tare”. Mai ales în contextul în care contrabanda cu produse alimentare, alcool, ţigări şi alte produse reprezintă afaceri profitabile, într-un mediu nereglementat. Astfel, Republica Moldova ar trebui să studieze mai aprofundat experienţa Ciprului.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Pregătirea Republicii Moldova pentru o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu Uniunea Europeană". Cercetarea a fost elaborată de experţii IDIS „Viitorul” Ion Tornea şi Viorel Chivriga, precum şi de experţii Centrului Român de Politici Europene din Bucureşti, Alexandra Toderiţă şi Ciprian Ciucu. Studiul a fost efectuat în cadrul unui proiect implementat de către Institutul European din România în parteneriat cu IDIS „Viitorul” şi finanţat de German Marshall Fund al SUA prin iniţiativa Black Sea Trust.
„Eu încurajez implicarea societăţii civile în procesul de negocieri. Asta fiindcă ONG-urile au acces la oamenii de afaceri, importatori şi exportatori, şi în acest mod pot contribui la organizarea unor întâlniri între aceştia şi personalul din administraţie implicat direct în negocieri, pentru a putea avea coordonate cât mai clar doleanţele şi aşteptările acestora”, a subliniat viceministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, prezentă la lansarea din 28 septembrie 2011.
La rândul său, directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, a accentuat: „Opţiunea europeană a RM trebuie să fie una durabila şi valabilă. Astfel, politica de vecinătate a UE prin mijlocul căreia se doreşte asigurarea unui cerc de prieteni în jurul graniţelor UE este unul din instrumentele prin care RM se poate apropria din ce in cel mai mult de UE până la momentul negocierii accederii sale în Uniune”. Acest proiect vine să ofere expertiza „din teren” a României, contribuind astfel la sprijinirea Guvernului de la Chişinău, a mai accentuat Gabriela Drăgan.
„La negocierea unei ZLSAC, nu trebuie neglijat şi impactul regional – consecinţele asupra comerţului cu Ucraina, care va încheia şi ea până la finele acestui an negocierea un acord de liber schimb cu UE.”, a afirmat viceministrul Finanțelor, Victor Barbăneagră.
„Uniunea Europeană reprezintă deja principalul partener comercial al Republicii Moldova. Este îmbucurător faptul că autorităţile RM au început deja să implementeze, conform calendarului prestabilit, o bună parte din recomandările făcute de Comisia Europeană. În luna iulie, Ministerul Economiei raportase deja acţiunile întreprinse în primele două trimestre ale anului 2011”, a menţionat expertul IDIS Viorel Chivriga.
Autorii recomandă elaborarea studiilor care să evalueze cum va afectată economia Republicii Moldova la nivel de produse, o dată cu încheierea negocierilor de aderare la o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu UE. Dat fiind faptul că România a transpus deja în legislaţia proprie acquis-ul UE şi în special cel comercial, experţii economici IDIS şi IER sugerează iniţierea unui program de Twinning bilateral. Fiindcă acţiunile care urmează a fi realizate sunt extrem de costisitoare, iar Republica Moldova nu şi le poate permite, este necesară coordonarea asistenţei internaţionale şi direcţionarea acesteia către toate domeniile cuprinse în Planul de Acţiuni.
Proiectul „Pregătirea Republicii Moldova pentru o zonă de liber schimb aprofundată şi cuprinzătoare cu Uniunea Europeană", pe lângă componenta de cercetare, a mai presupus instruirea a 30 de funcţionari din administraţia publică centrală din Republica Moldova pe acest subiect sensibil.
Pe segmentul negocierii unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, IDIS „Viitorul”, în formatul oferit de Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană a RM, a creat un grup de lucru, la care reprezentanţii autorităţilor adoptă recomandări de politici în comun cu experţii non-guvernamentali. Aceste propuneri au servit drept punct de reper pentru cele două rapoarte pregătite de către Ministerul Economiei în contextul iniţierii negocierilor pe Acordul de liber schimb cu UE.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2285
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1655
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33