Vizualizări: 4189
Între două monitorizări diferite – unde e adevărul?
23 Decembrie 2010 — Monitorizările făcute în campania electorală din noiembrie au aprins spiritele, generînd din nou discuţii despre prestaţia postului public de televiziune Moldova 1. Drept motiv pentru asemenea gen de confruntări a servit raportul WARP prezentat de Serghei Drobot, care a oferit date alternative monitorizării efectuate de CCA. Astfel, potrivit datelor monitorizării WARP, care a fost efectuată în perioada 18-29 octombrie curent, în programul informaţional “Mesager“, postul de televiziune “Moldova 1“, timpul de emisie a fost împărţit astfel: Partidul Liberal – 34%, Partidul Liberal Democrat din Moldova – 39%, Partidul Comuniştilor – 12%, Partidul Democrat – 7%, Alianţa “Moldova Noastră“ – 2%, alţi concurenţi – 6 la sută. La rândul său, raportul prezentat de CCA arată că în aceeaşi perioadă de timp, timpul de eter a fost împărţit după cum urmează: Partidul Liberal – 19,5 la sută (inclusiv Preşedintele interimar, liderul PL – 8,3%), Partidul Liberal Democrat din Moldova – 18,8 la sută (inclusiv prim-ministrul, preşedintele PLDM – 15,9 la sută), Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 21,8 la sută, PDM – 6,8%, AMN- 8,5%.
Aceste discrepanţe relevă felul diferit în care este percepută Moldova 1, văzută de unii drept o citadelă a partidelor aflate la guvernare şi, în special, PLDM iar de alţii drept un tărîm al reformelor aducătoare de mai multă libertate şi pluralism. Înainte de a face o analiză succintă a acestor monitorizări, nu putem să nu constatăm o ameliorare vizibilă a prestaţiei TVM, fapt recunoscut chiar şi de adversarii acestui post. Ar trebui să remarcăm în această privinţă că adversarii noii conduceri ai Moldova 1, admiţînd ameliorările în discuţii private, nu uită să menţioneze că Moldova 1 în ultimul an de guvernare comunistă începuse să fie deja reformat, renunţînd la prezentarea unilaterală a informaţiei.
Şi, totuşi, de unde apar aceste discrepanţe în monitorizările efectuate cu aceeaşi tehnologie, dar de către experţi diferiţi cu, posibil, opţiuni politice diferite? Din cîte am reuşit să aflăm, diferenţele rezidă nu atît în numărarea buletinelor de ştiri, cît în interpretarea apariţiilor televizate ale liderilor politici. CCA nu a calificat drept partizanat politic multiplele apariţii ale prim-ministrului Vlad Filat care, realmente, de cele mai multe ori se afla în exerciţiul funcţiunii. În acelaşi timp, raportul WARP interpretează asemenea ştiri ca avînd un element de înrăurire asupra opiniei publice în timpul campaniei electorale. Într-o asemenea tălmăcire, orice prezenţă mediatică a persoanelor cu o anumită identitate politică este de natură să determine cristalizarea votului alegătorului în favoarea unuia dintre concurenţii electorali.
În acelaşi timp, trebuie să constatăm că monitorizarea CCA, care nu ia în calcul multiplele apariţii ale lui Vlad Filat, este perfect acoperită de lege. Chiar dacă CCA a cerut înainte de alegeri ca accesul la televiziune a persoanelor cu funcţii de răspundere care nu pot fi degrevate să fie restricţionat, CEC-ul n-a acceptat acest lucru, avînd o abordare destul de liberală, permiţîndu-le acestor persoane să fie prezente în buletinele de ştiri, ori de cîte ori ar fi avut această ocazie. Sîntem de acord cu o asemenea abordare, întrucît problema monitorizării apariţiilor prim-ministrului şi Preşedintelui s-ar fi complicat nespus de mult în cazul introducerii restricţionărilor. Orice apariţie a prim-ministrului sau a Preşedintelui ar fi cerut o interpretare specială, chiar dacă uneori prezenţa lor în eter este absolut necesară. De exemplu, semnarea Tratatului privind regimul de frontieră în perioada campaniei necesita în mod evident o reflectare extinsă a evenimentului politic, chiar dacă anumiţi comentatori pretindeau că prin asemenea acţiuni Vlad Filat încerca să sporească atenţia acordată PLDM.
Cu toate acestea, semnalăm faptul că liberalizarea dată ridică problema echităţii în tratarea concurenţilor electorali. Faptul că anumiţi lideri politici (în special Mihai Ghimpu şi Vlad Filat) au avut acces privilegiat nu a putut să nu deranjeze alţi concurenţi politici care nu au beneficiat de o asemenea acoperire mediatică. Asemenea tratament preferenţial, chiar dacă pe deplin justificat, răneşte orgoliile celor care nu au acces la funcţii înalte şi le cultivă senzaţia generală de incorectitudine şi abordare discriminatorie. În asemenea condiţii, poate că e cazul de venit cu nişte acţiuni compensatorii pentru concurenţii electorali cu candidaţi degrevabili.
i, totuşi, anumite reproşuri adresate de monitorizarea WARP pot fi luate în calcul. De exemplu, acţiunile tinerilor PLDM-işti de pe data de 7 noiembrie cu ocazia Zilei Victimelor Regimului comunist, prezentate în buletine de ştiri cu tot cu secvenţe din filmul „The Soviet Story”, ar putea fi calificate ca încercări de influenţare a opiniei publice.
Prezentarea în culori negre a unui regim care se suprapune peste imaginea unuia dintre concurenţii electorali, fără a-i oferi acestui partid dreptul la replică, poate să deranjeze anumite segmente ale societăţii moldoveneşti. În asemenea situaţii, chiar şi cei care se înarmează cu ideea „adevărului istoric” ar trebui să dea dovadă de tact şi să evite, în măsura posibilităţilor, trezirea urilor reciproce.
În general, monitorizarea CCA pare să fie mai credibilă decît cea a WARP-ului. Cu toate acestea, monitorizarea WARP pune nişte probleme la care ar merita să ne gîndim pentru a îmbunătăţi sistemul public al audiovizualului.
Articol scris în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.
Proiect implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Opiniile exprimate în acest articol aparţine autorilor nu reflectă neapărat punctul de vedere al Comisiei Europene.
Aceste discrepanţe relevă felul diferit în care este percepută Moldova 1, văzută de unii drept o citadelă a partidelor aflate la guvernare şi, în special, PLDM iar de alţii drept un tărîm al reformelor aducătoare de mai multă libertate şi pluralism. Înainte de a face o analiză succintă a acestor monitorizări, nu putem să nu constatăm o ameliorare vizibilă a prestaţiei TVM, fapt recunoscut chiar şi de adversarii acestui post. Ar trebui să remarcăm în această privinţă că adversarii noii conduceri ai Moldova 1, admiţînd ameliorările în discuţii private, nu uită să menţioneze că Moldova 1 în ultimul an de guvernare comunistă începuse să fie deja reformat, renunţînd la prezentarea unilaterală a informaţiei.
Şi, totuşi, de unde apar aceste discrepanţe în monitorizările efectuate cu aceeaşi tehnologie, dar de către experţi diferiţi cu, posibil, opţiuni politice diferite? Din cîte am reuşit să aflăm, diferenţele rezidă nu atît în numărarea buletinelor de ştiri, cît în interpretarea apariţiilor televizate ale liderilor politici. CCA nu a calificat drept partizanat politic multiplele apariţii ale prim-ministrului Vlad Filat care, realmente, de cele mai multe ori se afla în exerciţiul funcţiunii. În acelaşi timp, raportul WARP interpretează asemenea ştiri ca avînd un element de înrăurire asupra opiniei publice în timpul campaniei electorale. Într-o asemenea tălmăcire, orice prezenţă mediatică a persoanelor cu o anumită identitate politică este de natură să determine cristalizarea votului alegătorului în favoarea unuia dintre concurenţii electorali.
În acelaşi timp, trebuie să constatăm că monitorizarea CCA, care nu ia în calcul multiplele apariţii ale lui Vlad Filat, este perfect acoperită de lege. Chiar dacă CCA a cerut înainte de alegeri ca accesul la televiziune a persoanelor cu funcţii de răspundere care nu pot fi degrevate să fie restricţionat, CEC-ul n-a acceptat acest lucru, avînd o abordare destul de liberală, permiţîndu-le acestor persoane să fie prezente în buletinele de ştiri, ori de cîte ori ar fi avut această ocazie. Sîntem de acord cu o asemenea abordare, întrucît problema monitorizării apariţiilor prim-ministrului şi Preşedintelui s-ar fi complicat nespus de mult în cazul introducerii restricţionărilor. Orice apariţie a prim-ministrului sau a Preşedintelui ar fi cerut o interpretare specială, chiar dacă uneori prezenţa lor în eter este absolut necesară. De exemplu, semnarea Tratatului privind regimul de frontieră în perioada campaniei necesita în mod evident o reflectare extinsă a evenimentului politic, chiar dacă anumiţi comentatori pretindeau că prin asemenea acţiuni Vlad Filat încerca să sporească atenţia acordată PLDM.
Cu toate acestea, semnalăm faptul că liberalizarea dată ridică problema echităţii în tratarea concurenţilor electorali. Faptul că anumiţi lideri politici (în special Mihai Ghimpu şi Vlad Filat) au avut acces privilegiat nu a putut să nu deranjeze alţi concurenţi politici care nu au beneficiat de o asemenea acoperire mediatică. Asemenea tratament preferenţial, chiar dacă pe deplin justificat, răneşte orgoliile celor care nu au acces la funcţii înalte şi le cultivă senzaţia generală de incorectitudine şi abordare discriminatorie. În asemenea condiţii, poate că e cazul de venit cu nişte acţiuni compensatorii pentru concurenţii electorali cu candidaţi degrevabili.
i, totuşi, anumite reproşuri adresate de monitorizarea WARP pot fi luate în calcul. De exemplu, acţiunile tinerilor PLDM-işti de pe data de 7 noiembrie cu ocazia Zilei Victimelor Regimului comunist, prezentate în buletine de ştiri cu tot cu secvenţe din filmul „The Soviet Story”, ar putea fi calificate ca încercări de influenţare a opiniei publice.
Prezentarea în culori negre a unui regim care se suprapune peste imaginea unuia dintre concurenţii electorali, fără a-i oferi acestui partid dreptul la replică, poate să deranjeze anumite segmente ale societăţii moldoveneşti. În asemenea situaţii, chiar şi cei care se înarmează cu ideea „adevărului istoric” ar trebui să dea dovadă de tact şi să evite, în măsura posibilităţilor, trezirea urilor reciproce.
În general, monitorizarea CCA pare să fie mai credibilă decît cea a WARP-ului. Cu toate acestea, monitorizarea WARP pune nişte probleme la care ar merita să ne gîndim pentru a îmbunătăţi sistemul public al audiovizualului.
Articol scris în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi promovarea unui climat mediatic modern în Republica Moldova”.
Proiect implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Opiniile exprimate în acest articol aparţine autorilor nu reflectă neapărat punctul de vedere al Comisiei Europene.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2285
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1655
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33