Vizualizări: 2502
Raportul IDIS de prevenire a crizelor a fost prezentat mediului academic din Bălţi şi Cahul
14 Decembrie 2009 — Raportul IDIS de prevenire a crizelor, lansat în premieră la 26 noiembrie 2009 la Chişinău, a fost dezbătut cu mediul academic din Bălţi şi Cahul. Raportul de prevenire a crizelor reprezintă un produs trimestrial al IDIS „Viitorul”, care compilează o serie de studii pe patru teme sensibile, ce conturează domenii depozitare de riscuri pentru securitatea Republicii Moldova: regional, politic, economic şi social. Cercetarea apare cu suportul BTD (Balkan Trust for Democracy) şi Think Tank Fund al OSI.
IDIS continuă în acest fel tradiţia sa de a iniţia dezbateri cu mediul academic, pentru a crea un mediu mai informat pe temele ce ţine de securitate, considerând că rolul universităţilor, în acest sens, este de a iniţia discuţii de ordin cognitiv, polemic, pentru a căuta echilibrul atât de necesar pentru Republica Moldova.
Astfel, peste 50 de studenţi şi profesori de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi s-au întrunit la 10 decembrie 2009 pentru a pune în discuţie necesitatea prevenirii crizelor şi instrumentele prin care le putem identifica.
La rândul său, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul a găzduit la 11 decembrie în una din aulele sale peste 30 de participanţi, care au dorit să afle mai multe despre gestionarea situaţiilor de criză.
Cu această ocazie, reamintim principalele constatări ale Raportului IDIS de prevenire a crizelor:
Regional. Analistul politic Igor Munteanu, în studiul său intitulat „Instabilităţi regionale: deficit al modelului de transformare ori eşecul elitelor?” constată că alegerile din România şi Ucraina creează o „vecinătate turbulentă”, care ar putea afecta cursul politic din RM: „Ar fi naiv să credem însă că alegerea preşedintelui Republicii Moldova se va produce autarhic, în condiţii de raţionalitate politică şi diferenţă faţă de evoluţiile pe care le urmărim pe plan regional, mai ales în condiţiile unui stat mic, vulnerabil la factorii externi şi tendinţele regionale.”
Munteanu subliniază desincronizarea Ucrainei şi Republicii Moldova de vecina lor România: „Mizele competiţiei electorale în Republica Moldova şi Ucraina sunt de ordin sistemic, fiind vădită o anumită întârziere în promovarea reformelor, în timp ce în România conflictele politice ţin mai degrabă de stilistica discursivă a actorilor săi”. Analistul mai anticipează că, o dată cu transferul de putere la Chişinău, relaţiile cu vecinii vor intra pe făgaşul normalităţii.
Politic. Criza politică de la Chişinău este consecinţa comunicării defectuoase între Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi Partidul Comuniştilor din Moldova (PCRM), susţine politologul Cornel Ciurea: „Miza înfrângerii este atât de mare, încât părţile se află pe poziţii ireconciliabile. Neîncrederea reciprocă şi adversitatea exagerată împing AIE şi PCRM în zona dialogului iraţional”. Până la urmă, este de părere Ciurea, criza politică nu este indusă din exterior, fiind, în mare parte, rezultatul imperfecţiunilor constituţionale legate de alegerea preşedintelui ţării. Dintre scenariile posibile, cele mai realiste par: fie cel al alegerilor anticipate, fie fisurarea PCRM şi atragerea unor voturi individuale pentru votarea Preşedintelui RM, fără asentimentul partidului. Politologul avertizează că ambele scenarii comportă riscuri mari de producere a crizelor politice.
Cornel Ciurea prognozează că transferul de putere se va dori unul profund, cu schimbarea majorităţii factorilor de decizie. Acest proces va afecta toate structurile statului, inclusiv Compania Publică „Teleradio-Moldova”. Pe de altă parte, lupta politică se va accentua chiar şi în condiţiile în care PCRM va pierde o parte din membrii săi, PCRM rămânând în continuare partidul cu cea mai mare susţinere relativă din societate, afirmă Ciurea.
Economic. Economistul Alexandru Fala califică negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca fiind reuşite, condiţiile acceptate nefiind o povară pentru economia naţională: „În cazul Moldovei, ajutorul extern este colacul de salvare pentru economia naţională, care va facilita mult buna realizare a programului de activitate a Guvernului”. Fala este de părere că Guvernul va reuşi să achite la timp salariile şi pensiile.
În cazul unui scrutin anticipat, autorul recomandă tuturor partidelor politice să respecte integral angajamente asumate faţă de FMI. Altfel, Republica Moldova ar risca să rămână fără niciun suport din partea instituţiei financiare respective.
Trecerea la o cotă unică a impozitului de venit a persoanelor va simplifica esenţial administrarea fiscală, sugerează Alexandru Fala. Economistul mai pledează pentru o creştere graduală a vârstei de pensionare: „Aceasta este o măsură nepopulară, dar justificată de procesul de îmbătrânire a populaţiei. O atingere a vârstei de pensionare de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi poate fi realizată prin majorări treptate pe parcursul a 8-12 ani, cu măriri anuale de 4-6 luni a vârstei de pensionare.
Social. Violenţa politică, care a atins apogeul la 7 aprilie, este rezultatul incapacităţii organizaţiilor de tineret de a controla mişcările stradale, consideră Adrian Buligari şi Cornel Ciurea, în studiul „Tineretul din Moldova, violenţa politică şi lecţiile din 7 aprilie”. Potrivit autorilor, încă în martie 2000 au fost transmise semnale clare că organizaţiile de tineret sunt incapabile să stăpânească masele: „Mişcarea studenţească a intrat în declin. Astfel, vidul instituţional, lipsa unei culturi a protestelor şi, bineînţeles, absenţa unui scop clar formulat, au dus la derularea scenariului care a urmat pe 6-7 aprilie 2009.”
Autorii recomandă politicienilor să abandoneze acuzaţiile reciproce în favoarea înţelegerii motivelor comportamentului spontan al celor mai mulţi dintre manifestanţi: „Faţă de alte categorii de vârstă, tinerii manifestă o nemulţumire mult mai mare în raport cu starea democraţiei din Moldova”. În aceste condiţii, protestele tinerilor rămân a fi un risc constant, deşi improbabil în viitorul apropiat.
La capitolul proteste sociale persistente, includem pensionarii şi sindicaliştii, argumentează Marcela Dilion în studiul său „Nevoi sociale şi răspunsuri la ele”. Totuşi, susţine Dilion, efectele sociale negative ale crizei au toate şansele să fie temperate, datorită reuşitei negocierilor cu FMI.
IDIS continuă în acest fel tradiţia sa de a iniţia dezbateri cu mediul academic, pentru a crea un mediu mai informat pe temele ce ţine de securitate, considerând că rolul universităţilor, în acest sens, este de a iniţia discuţii de ordin cognitiv, polemic, pentru a căuta echilibrul atât de necesar pentru Republica Moldova.
Astfel, peste 50 de studenţi şi profesori de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi s-au întrunit la 10 decembrie 2009 pentru a pune în discuţie necesitatea prevenirii crizelor şi instrumentele prin care le putem identifica.
La rândul său, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul a găzduit la 11 decembrie în una din aulele sale peste 30 de participanţi, care au dorit să afle mai multe despre gestionarea situaţiilor de criză.
Cu această ocazie, reamintim principalele constatări ale Raportului IDIS de prevenire a crizelor:
Regional. Analistul politic Igor Munteanu, în studiul său intitulat „Instabilităţi regionale: deficit al modelului de transformare ori eşecul elitelor?” constată că alegerile din România şi Ucraina creează o „vecinătate turbulentă”, care ar putea afecta cursul politic din RM: „Ar fi naiv să credem însă că alegerea preşedintelui Republicii Moldova se va produce autarhic, în condiţii de raţionalitate politică şi diferenţă faţă de evoluţiile pe care le urmărim pe plan regional, mai ales în condiţiile unui stat mic, vulnerabil la factorii externi şi tendinţele regionale.”
Munteanu subliniază desincronizarea Ucrainei şi Republicii Moldova de vecina lor România: „Mizele competiţiei electorale în Republica Moldova şi Ucraina sunt de ordin sistemic, fiind vădită o anumită întârziere în promovarea reformelor, în timp ce în România conflictele politice ţin mai degrabă de stilistica discursivă a actorilor săi”. Analistul mai anticipează că, o dată cu transferul de putere la Chişinău, relaţiile cu vecinii vor intra pe făgaşul normalităţii.
Politic. Criza politică de la Chişinău este consecinţa comunicării defectuoase între Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi Partidul Comuniştilor din Moldova (PCRM), susţine politologul Cornel Ciurea: „Miza înfrângerii este atât de mare, încât părţile se află pe poziţii ireconciliabile. Neîncrederea reciprocă şi adversitatea exagerată împing AIE şi PCRM în zona dialogului iraţional”. Până la urmă, este de părere Ciurea, criza politică nu este indusă din exterior, fiind, în mare parte, rezultatul imperfecţiunilor constituţionale legate de alegerea preşedintelui ţării. Dintre scenariile posibile, cele mai realiste par: fie cel al alegerilor anticipate, fie fisurarea PCRM şi atragerea unor voturi individuale pentru votarea Preşedintelui RM, fără asentimentul partidului. Politologul avertizează că ambele scenarii comportă riscuri mari de producere a crizelor politice.
Cornel Ciurea prognozează că transferul de putere se va dori unul profund, cu schimbarea majorităţii factorilor de decizie. Acest proces va afecta toate structurile statului, inclusiv Compania Publică „Teleradio-Moldova”. Pe de altă parte, lupta politică se va accentua chiar şi în condiţiile în care PCRM va pierde o parte din membrii săi, PCRM rămânând în continuare partidul cu cea mai mare susţinere relativă din societate, afirmă Ciurea.
Economic. Economistul Alexandru Fala califică negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ca fiind reuşite, condiţiile acceptate nefiind o povară pentru economia naţională: „În cazul Moldovei, ajutorul extern este colacul de salvare pentru economia naţională, care va facilita mult buna realizare a programului de activitate a Guvernului”. Fala este de părere că Guvernul va reuşi să achite la timp salariile şi pensiile.
În cazul unui scrutin anticipat, autorul recomandă tuturor partidelor politice să respecte integral angajamente asumate faţă de FMI. Altfel, Republica Moldova ar risca să rămână fără niciun suport din partea instituţiei financiare respective.
Trecerea la o cotă unică a impozitului de venit a persoanelor va simplifica esenţial administrarea fiscală, sugerează Alexandru Fala. Economistul mai pledează pentru o creştere graduală a vârstei de pensionare: „Aceasta este o măsură nepopulară, dar justificată de procesul de îmbătrânire a populaţiei. O atingere a vârstei de pensionare de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi poate fi realizată prin majorări treptate pe parcursul a 8-12 ani, cu măriri anuale de 4-6 luni a vârstei de pensionare.
Social. Violenţa politică, care a atins apogeul la 7 aprilie, este rezultatul incapacităţii organizaţiilor de tineret de a controla mişcările stradale, consideră Adrian Buligari şi Cornel Ciurea, în studiul „Tineretul din Moldova, violenţa politică şi lecţiile din 7 aprilie”. Potrivit autorilor, încă în martie 2000 au fost transmise semnale clare că organizaţiile de tineret sunt incapabile să stăpânească masele: „Mişcarea studenţească a intrat în declin. Astfel, vidul instituţional, lipsa unei culturi a protestelor şi, bineînţeles, absenţa unui scop clar formulat, au dus la derularea scenariului care a urmat pe 6-7 aprilie 2009.”
Autorii recomandă politicienilor să abandoneze acuzaţiile reciproce în favoarea înţelegerii motivelor comportamentului spontan al celor mai mulţi dintre manifestanţi: „Faţă de alte categorii de vârstă, tinerii manifestă o nemulţumire mult mai mare în raport cu starea democraţiei din Moldova”. În aceste condiţii, protestele tinerilor rămân a fi un risc constant, deşi improbabil în viitorul apropiat.
La capitolul proteste sociale persistente, includem pensionarii şi sindicaliştii, argumentează Marcela Dilion în studiul său „Nevoi sociale şi răspunsuri la ele”. Totuşi, susţine Dilion, efectele sociale negative ale crizei au toate şansele să fie temperate, datorită reuşitei negocierilor cu FMI.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2287
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1655
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1317
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33