7 Septembrie 2009 — IDIS „Viitorul” a transmis azi, 7 septembrie 2009, pachete de recomandări Curţii Constituţionale (CC) şi fracţiunilor parlamentare, menite de a soluţiona disputele asupra conflictelor legale de la momentul constituirii Parlamentului RM. Propunerile au fost colectate în urma dezbaterilor din 4 septembrie curent, cu genericul „Logica şi spiritul Constituţiei în procesul de constituire efectivă a noului Parlament în R. Moldova”. Evenimentul a întrunit peste 20 de specialiști în materie de drept constituțional, profesori universitari, doctori habilitați și personalități publice.

Analizând procedura desfăşurării şedinţei de constituire a noului Parlament pe data de 28 august, participanţii la dezbateri constată că decanul de vârstă, deputatul Ivan Calin, a declarat şedinţa Parlamentului închisă, anunţând o pauză în activitatea Parlamentului până la 4.09.09, fără a consulta deputaţii din Parlament, fără a pune propunerea parvenită la vot, încălcând astfel procedura adoptării hotărârilor Parlamentului. În aceste condiţii, „erorile procedurale ar fi trebuit să fie corectate de către alţi deputaţi cu experienţă legislativă”, sugerează experţii în materie de drept constituţional.

Astfel, continuarea şedinţei Parlamentului de către majoritatea parlamentară a fost întru totul corectă şi legitimă, susţin semnatarii pachetului de recomandări. Grupul deputaţilor comunişti a părăsit şedinţa Parlamentului din proprie iniţiativă, utilizând un drept nescris de a participa sau nu la lucrările Legislativului.

Referitor la constituirea fracţiunilor, specialiştii în drept consideră că solicitarea PCRM de a anunţa o pauză până la 4.09.09 pentru constituirea fracţiunii sale este neîntemeiată. Asta fiindcă termenul de 10 zile, stabilit de Regulamentul Parlamentului, este stabilit pentru deputaţii aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali, care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, precum şi deputaţii independenţi care se pot reuni pentru a constitui o fracţiune parlamentară mixtă sau se pot afilia altor fracţiuni parlamentare constituite.

Experţii în materie de drept constituţional consideră că alegerea dlui Mihai Ghimpu în funcţie de preşedinte al Parlamentului a fost legală: „Exercitându-şi dreptul de a se eschiva de la procedura de vot, grupul politic al PCRM a decis să nu participe, ceea ce însă nu poate invalida norma procedurală de alegere a preşedintelui Parlamentului cu majoritatea întrunită de voturi din partea deputaţilor prezenţi la şedinţă de constituire a organelor de lucru a Legislativului”.

Graţie faptului că şedinţa Parlamentului trebuie considerată legală, nu au fost încălcate cele 13 articole din Constituţie enumerate în contestaţia prezentată CC de către PCRM, conchid semnatarii pachetului de recomandări.

Situaţia de conflict creată între grupurile politice din Legislativul RM atrage atenţia asupra imperfecţiunii unor norme constituţionale şi legislative, care pot crea şi alte tensiuni, atenţionează experţii juridici. Iată de ce se impune necesitatea unei reforme constituţionale. Aceasta ar trebuie să ducă fie la întărirea mecanismelor specifice regimului parlamentar, în care şeful statului nu poate dizolva un parlament naţional, fie la alegerea directă a şefului statului, în cadrul unor prezidenţiale directe.

Pentru o activitate eficientă a Legislativului, specialiştii mai recomandă adoptarea în mod prioritar a unui proiect de Lege cu privire la statutul deputaţilor din opoziţia parlamentară, ceea ce va contribui la întărirea autonomiei şi democraţiei parlamentare.