Vizualizări: 3969
Plafonarea taxelor locale și repartizarea pe criterii politice a fondurilor publice contestate la Curtea Constituțională!
6 Ianuarie 2021 — Mai mulți deputați au contestat la Curtea Constituțională normele legislative adoptate de Parlament ce prevăd plafonarea taxelor locale și repartizarea mijloacelor financiare autorităților publice locale fără ca acestea să fie consultate cu asociația autorităților locale (CALM) și fără stabilirea unor criterii argumentate. Potrivit deputaților, aceste modificări reprezintă o limitare a autonomiei locale și contravine angajamentelor internaționale asumate de autoritățile statului în domeniul democrației locale și, în special, recomandării Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei.
În sesizarea semnată de Dinu Plângău este subliniat faptul că modificările operate la politica bugetar-fiscală ce vizează plafonarea taxelor locale sfidează cadrul constituțional și legal național al APL, precum și Hotărârea Curții Constituționale din 24 ianuarie 2014, prin care inițiativa precedentă de plafonare a taxelor locale a fost declarată neconstituțională, atât din motive de procedură, cât și de conținut. Autorul precizează că proiectul nu identifică acoperirea pierderilor la bugetele locale, deși orice inițiativă sau propunere legislativă cu impact bugetar trebuie să fie prezentată numai după identificarea sursei de finanțare. „Parlamentul a operat aceste modificări și completări legislative fără o evaluare obligatorie a impactului pe termen scurt, mediu și lung, în situația în care bugetele locale au fost deja adoptate, consecințele pentru aceste bugete etc. Prin atare reglementări, comunitățile locale și nemijlocit locuitorii acestora vor fi lipsiți de servicii și condiții de viață mai bune, iar autoritățile locale sunt limitate în posibilitatea de a realiza programele locale de dezvoltare social-economică asumate în fața locuitorilor localităților și realizarea sarcinilor prin distribuirea alocațiilor necesare funcționarii instituțiilor publice și serviciilor publice: evacuarea gunoiului, întreținerea instituțiilor publice, iluminarea stradală etc”, se menționează în sesizarea deputatului.
Alte două sesizări depuse la Curtea Constituțională contestă prevederile Legii bugetului pentru anul 2021 la compartimentul privind repartizarea unor mijloace financiare autorităților publice locale pe criterii politice. Deputații Petru Frunză, Veronica Roșca, Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Dumitru Diacov și Igor Vremea solicită Curții Constituționale suspendarea legii contestate până la soluționarea în fond a cauzei și exercitarea controlului consituționalității a anexei nr. 7 din Legea bugetului. Totodată, lipsa în cazul contestat a acceptului Guvernului exprimat clar și cuantificat asupra fiecărui amendament al deputaților constituie o omisiune care a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor art. 131 alin. (4) din Constituție.
De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că propunerile de alocări financiare nu au fost consultate cu organele reprezentative ale autorităților administrației publice locale (CALM), iar distribuirea mijloacelor financiare s-a efectuat conform unei înțelegeri prealabile între deputații coaliției majoritare, potrivit unor zone teritoriale de influență, fără anumite criterii prestabilite și argumentate.
Amintim că Congresul Autorităților Locale din Moldova a criticat în repetate rânduri prevederile proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021 ce vizează plafonarea taxelor locale și tendințele de centralizare a puterii în stat.
La sfârșitul lunii noiembrie, mai mulți primari au venit la Chișinău pentru a protesta împotriva acestei inițiative a Guvernului.
Cele trei sesizări ale deputaților sunt atașate mai sus.
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
În sesizarea semnată de Dinu Plângău este subliniat faptul că modificările operate la politica bugetar-fiscală ce vizează plafonarea taxelor locale sfidează cadrul constituțional și legal național al APL, precum și Hotărârea Curții Constituționale din 24 ianuarie 2014, prin care inițiativa precedentă de plafonare a taxelor locale a fost declarată neconstituțională, atât din motive de procedură, cât și de conținut. Autorul precizează că proiectul nu identifică acoperirea pierderilor la bugetele locale, deși orice inițiativă sau propunere legislativă cu impact bugetar trebuie să fie prezentată numai după identificarea sursei de finanțare. „Parlamentul a operat aceste modificări și completări legislative fără o evaluare obligatorie a impactului pe termen scurt, mediu și lung, în situația în care bugetele locale au fost deja adoptate, consecințele pentru aceste bugete etc. Prin atare reglementări, comunitățile locale și nemijlocit locuitorii acestora vor fi lipsiți de servicii și condiții de viață mai bune, iar autoritățile locale sunt limitate în posibilitatea de a realiza programele locale de dezvoltare social-economică asumate în fața locuitorilor localităților și realizarea sarcinilor prin distribuirea alocațiilor necesare funcționarii instituțiilor publice și serviciilor publice: evacuarea gunoiului, întreținerea instituțiilor publice, iluminarea stradală etc”, se menționează în sesizarea deputatului.
Alte două sesizări depuse la Curtea Constituțională contestă prevederile Legii bugetului pentru anul 2021 la compartimentul privind repartizarea unor mijloace financiare autorităților publice locale pe criterii politice. Deputații Petru Frunză, Veronica Roșca, Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Dumitru Diacov și Igor Vremea solicită Curții Constituționale suspendarea legii contestate până la soluționarea în fond a cauzei și exercitarea controlului consituționalității a anexei nr. 7 din Legea bugetului. Totodată, lipsa în cazul contestat a acceptului Guvernului exprimat clar și cuantificat asupra fiecărui amendament al deputaților constituie o omisiune care a survenit ca rezultat al neexecutării prevederilor art. 131 alin. (4) din Constituție.
De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că propunerile de alocări financiare nu au fost consultate cu organele reprezentative ale autorităților administrației publice locale (CALM), iar distribuirea mijloacelor financiare s-a efectuat conform unei înțelegeri prealabile între deputații coaliției majoritare, potrivit unor zone teritoriale de influență, fără anumite criterii prestabilite și argumentate.
Amintim că Congresul Autorităților Locale din Moldova a criticat în repetate rânduri prevederile proiectului politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021 ce vizează plafonarea taxelor locale și tendințele de centralizare a puterii în stat.
La sfârșitul lunii noiembrie, mai mulți primari au venit la Chișinău pentru a protesta împotriva acestei inițiative a Guvernului.
Cele trei sesizări ale deputaților sunt atașate mai sus.
Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM
Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2287
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1655
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1317
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33