Nume
Parola
Vizualizări: 4975
Savantul Valentin Celac la 70 de ani
Chişinău, 25 Februarie 2009 — Biolog, domeniul ştiinţific: botanica, genetica şi ameliorarea plantelor. Doctor habilitat în ştiinţe biologice. Valentin Celac s-a născut la 26 februarie 1939 în s. Hîjdieni, r. Orhei, într-o familie de agricultori. A absolvit şcoala primară în satul natal şi şcoala medie în s. Susleni, Orhei (1956). În 1962 a absolvit facultatea de agronomie a Institutului Agricol din Chişinău, în continuare activează în funcţie de agronom-şef în colhozul „Patria” s. Cociulia, r. Comrat. În 1964 este admis în doctorantură la Academia de Ştiinţe a Moldovei, unde efectuează cercetări la tema „Studiul biologiei înfloririi şi a citocariologiei genului Triticum L.” sub conducerea acad. A. Ciubotaru. Din 1967 activează la Grădina Botanică a A.Ş.M. în funcţia de cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific superior (1973) şi şef al laboratorului „Embriologie şi biotehnologie”(1990-1996). În anul 1970 susţine teza de doctor în ştiinţe biologice. Activitatea ştiinţifică a dlui Valentin Celac vizează studiul structurii morfologice şi funcţionale a cromozomilor în mitoză şi meioză, a mecanismelor morfofuncţionale ale sistemului de reproducere sexuată (sporogeneză, gametogeneză, înflorire, polenizare, fecundare, embriogeneză şi endospermogeneză), atît în aspect filogenetic (1964-1985), cît şi ecologic şi genetico-ameliorativ (1985-2008) la unele plante spontane şi culturi agricole. Caracteristic pentru cercetările ştiinţifice ale lui V. Celac este utilizarea unui set de metode citologice, citogenetice, citoembriologice (microscopia fotonică şi electronică), hibridologice, floristice, genetico-ameliorative ( mutageneza indusă, selecţia sintetică şi semenologică la plantele leguminoase pentru boabe: soia, arahide, năut, fasoliţă, linte, latir etc.). Pentru prima dată în ştiinţa V. Celac a stabilit polimorfismul cariotipic ce determină morfologia, cariograma şi confirmă structura genomică a speciilor tetraploide (A, B) şi hexaploide (A, B, D) a tuturor speciilor spontane şi cultivate ale seriei poliploide a genului Triticum L. Concomitent, au fost efectuate încrucişări şi creaţi hibrizi intraspecifici, studiată citogenetica lor şi stabilită natura aloploidă a speciilor poliploide de grîu. Studiul biologiei înfloririi şi polenizării la speciile de grîu în aspect ecologic a evidenţiat sistemul genetic auto-alogam de înflorire-polenizare şi evoluţia acestui sistem la speciile genului Triticum (L.) şi alte păioase (1964-1975). Omagiatul a efectuat cercetări floristice şi citogenetice la plantele monocotiledonate din Moldova şi în premieră a determinat numărul, morfologia şi dimensiunile cromozomilor la următoarele 5 specii: Juncus tenageae, J. juzepskii, J. atratus, Typha laxmannii şi T. foveolata (1974-1975). Cercetările complexe citoembriologice, efectuate la diverse specii de plante, i-au permis de a stabili evoluţia sistemului de reproducere, norma de reacţie şi gradul adaptiv. A evidenţiat pentru prima dată fenomenul apogamiei la grîu (1990). A elaborat un nou concept, potrivit căruia nu există periodicitate în fructificare la stejar, iar nivelul recoltei de ghindă şi uscare sunt în relaţie directă cu factorii ecologici şi biotici exogeni. Astfel, a fost determinat la stejar un nou tip de embriogeneză, numit Fagales – tip (1991-1995). Valentin Celac a susţinut teza de doctor habilitat în ştiinţe biologice în 1990 cu tema: „Sistemul de reproducere în aspect evolutiv la speciile de grîu (Triticum L.). Invitat de academicianul V. Remeslo în 1973, V. Celac organizează şi conduce Laboratorul de citogenetică în Institutul de Ameliorare şi Seminologie a Grîului din or. Mironovka (Ucraina). Participă în expediţiile complexe de cercetare a resurselor genetice ale plantelor păioase, organizate de VIR (Leningrad) în Georgia, Armenia şi Azerbaigean (1974-1976), colectează şi studiază un genofond bogat de grîu, secară, aegilops etc. şi publică lucrări originale în domeniul geneticii, ecologiei şi filogeniei grîului (1980-1985). Realizează lucrări privind încrucişarea reciprocă intraspecifică la grîu şi intragenerice a grîului cu secara, pirul şi aegilopsul şi crează un şir de alopoliploizi, studiază genetica şi citogenetica acestor hibrizi. Stabileşte particularităţile eredităţii şi a variabilităţii caracterelor genotipice, afinitatea genotipică şi evoluţia speciilor la grîu. Pentru prima dată în ştiinţă determină provenienţa speciilor T. polonicum, T. ispahanicum, T. turanicum, T. spelta etc. (1974-1980); expune sintagma despre însoţirea recombinaţiilor şi a mutaţiilor la hibridare (1979). Prin mutageneza experimentală la speciile diploide de grîu T. monococcum L. şi T. sinskajae Filat. et Kurk. induce autotetraploizi şi efectuează studiul lor citogenetic (1976-1995) şi argumentează ipoteza plasmogamiei ca fenomen genetic de creare a variabilităţii genetice în ontogeneză (1989). Din 1994 Valentin Celac se include în tematica ştiinţifică a Institutului de Genetică al A.Ş.M., iniţiind cercetări genetico-ameliorative la arahide. În 1996 se transferă cu serviciul din Institutul de Botanică în Institutul de Genetică al A.S.M. în calitate de şef al Laboratorului genetică si ameliorare a culturilor leguminoase, îndeplinind această funcţie pînă în 2008. În prezent activează ca cercetător ştiinţific principal. În procesul selecţiei mutagenice apreciază dozele optimale de iradiere şi inducere a variabilităţii genetice utile la arahide, năut şi linte şi creează un material nou, valoros pentru ameliorare (1994-2005). Investigaţiile dlui V. Celac în domeniul geneticii şi ameliorării (1987-2008), realizate la culturile leguminoase pentru boabe, s-au soldat cu crearea nu numai a unui vast material iniţial pentru ameliorare, dar şi a 18 noi soiuri apreciate de Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante a R.M. (3 soiuri de arahide, 3 de năut, 2 de fasoliţă, 5 de soia, 2 de linte, 1 de latir şi 2 de bob), dintre care 11 soiuri mai performante cu potenţialul de producţie major şi rezistenţă sporită la factorii exogeni sunt omologate şi brevetate în Moldova (1999-2008). În prezent la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante a R.M. se află 6 soiuri de culturi leguminoase pentru boabe (3 de soia, 1 de năut, 1 de bob şi 1 de latir). Dintre 9 specii de plante leguminoase pentru boabe ce se cultivă în ţară 2 noi – arahidele (1999) şi fasoliţa (2003) se implimentează graţie investigaţiilor ştiinţifice ale lui Valentin Celac. Concomitent, a elaborat şi tehnologiile de cultivare ale acestora (2002, 2005). Insistent activează în vederea reconsiderării culturilor leguminoase în Moldova (1998-2008). În comun cu fostul Institut de Cercetări Ştiinţifice şi Proiectări Tehnologice în Industria Alimentară (2000 – 2007) a elaborat şi implementat tehnologii noi de procesare a materiei prime a soiurilor noi de leguminoase (năut, fasoliţă, soia, latir, linte etc.) pentru alimentare şi industria de prelucrare a Republicii Moldova. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale dlui V. Celac sunt reflectate în circa 340 lucrări, inclusiv 8 monografii, 16 culegeri tematice, 24 brevete şi cereri de brevete de invenţie, o parte dintre care sunt citate în monografii, manuale şi articole de prestigiu ( Батыгина Т. Б. Эмбриология пшеницы, Л.,1974; Культурная флора СССР. Т. 1, Пшеница, L. «Колос», 1979; Батыгина Т.Б. Хлебное зерно, Л.,1987; Жученко А. Адаптативный потенциал культурных растений, «Штиинца», 1988; Чеботарь А. Эмбриология кукурузы, «Штиинца», 1972; Palii A. Genetica, „Muzeum”, 1998; Siminel V. Ameliorarea specială a plantelor agricole, Chişinău, 2004; Grati V. Citologia, Chişinău, 2006 etc.). Lucrările, semnate de V. Celac, au fost apreciate în cadrul Saloanelor Internaţionale de Cercetare şi Inventică (România, Moldova, Croaţia) cu 18 medalii de aur, argint şi de bronz, diferite trofee şi 35 de diplome de excelenţă. Pentru contribuţii în domeniul inventicii i s-a conferit titlul şi insigna de „Inventator de Elită” (România, 2004), membru de onoare (2007), Diploma Specială şi Ordinul Lenardo Da Vinci (2008) al Forumului Inventatorilor Români. Savantul Valentin Celac a participat la organizarea unor conferinţe şi congrese ştiinţifice, fiind membrul comitetelor acestora. Se manifestă activ şi în activităţile de popularizare a ştiinţei, pregătirea cadrelor ştiinţifice şi a specialiştilor în cadrul Universităţii de Stat a Moldovei şi Universităţii Agrare. Pentru realizările valoroase, înregistrate în cercetare, Valentin Celac a fost ales membru titular al Academiei Internaţionale de Ştiinţe Ecologie şi Protecţie Vitală de pe lîngă ONU (Rusia, 2005). A fost distins cu medalia „Meritul Civic” (2001) şi Diplome de recunoştinţă ale A.Ş.M. Valentin Celac se caracterizează în viaţa de toate zilele prin verticalitate, hărnicie şi sîrguinţă deosebită, principialitate, exigenţă faţă de sine şi de colegii săi. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M. şi colectivul Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M. îl felicită cordial pe Valentin Celac cu împlinirea acestei vîrste onorabile şi îi urează multă sănătate, fericire şi noi realizări semnificative în cercetare. Acad. Teodor Furdui, prim-vicepreşedinte al A.Ş.M. Prof. univ. Nicolae Bărbăcaru, director ştiinţific al Institutului de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M.