Nume
Parola
Vizualizări: 2338
Sorin Ioniță: „Nu e normal ca atunci când nu ai bani să ei de la local și să plombezi găurile de la nivel central”
24 Noiembrie 2020 — În cadrul unui program de asistență tehnică al Consiliului Europei pentru CALM, consultantul internațional Sorin Ioniță a elaborat un concept preliminar de advocacy, scopul fiind sporirea vizibilității activităților CALM și promovarea intereselor autorităților publice locale din Republica Moldova. Care este obiectivul Consiliului Europei atunci când își propune să ofere suport pentru CALM, de ce plafonarea taxelor locale încalcă principiile democratice și în ce condiții pot fi realizate reformele în APL aflăm de la consultantul internațional Sorin Ioniță.
Ce prevede acest concept de advocacy?
Sorin Ioniță: CALM și până acum a făcut advocacy, a avut contacte cu APC, apariții media, acum încercăm să extindem această rază de activități, să găsim aliați potențiali pentru CALM, să nu mai fie doar acest dialog unu la unu între reprezentanții APL și Guvern, dar să găsim și alți oameni care să vină alături de CALM și să susțină cauza comunităților locale în acest dialog permanent. De asemenea, trebuie planificată o relație mai sistematică cu Comisia de Administrație Publică din Parlament, sunt și alte metode care vor documenta încrederea cetățenilor în autorități locale, dar și statura morală a CALM în dialog cu Guvernul. În general, am făcut un desfășurător pe activități care presupun și niște resurse suplimentare ce urmează a fi găsite în perioada următoare pentru CALM. Nu cred că este imposibil acest lucru, având în vedere cât de interesați sunt partenerii internaționali ai RM acum când se deschide o fereastră de oportunitate pentru țară, iar aceasta trebuie exploatată. Acest plan de advocacy deja a fost prezentat în formă preliminară executivului și staff-ului CALM. Vor mai fi niște traininguri, dezbateri pe advocacy, sperăm cu foarte mulți primari din R.Moldova în care ei vor explora aceste metode, vor vedea ce înseamnă, se vor gândi de ce e bine de făcut strategii și sperăm că în decembrie vom avea o variantă definitivă a acestui concept.
Se lasă impresia că activitatea APL este mai puțin cunoscută de oamenii de rând și atunci rolul CALM ar fi de a informa și societatea despre ce înseamnă această descentralizare, de ce este nevoie de autonomie locală etc…
Sorin Ioniță: Activitatea APL este cunoscută de oameni, dar nesistematic, fiecare în domeniul în care a avut treabă, pe bucățica mică. Cetățeanul nu are o viziune despre activitățile APL de la A la Z, nu cunoaște competențele, sursele de venit, nici nu are de unde să cunoască aceste detalii. În al doilea rând, oamenii nu știu despre eforturile pe care le fac reprezentanții administrației locale în dialogul cu Guvernul și nici nu au de unde să știe ce planuri de descentralizare se pregătesc la nivelul Guvernului sau care sunt ideile proprii ale CALM. Acum se lucrează la un studiu în care se vor documenta costurile atribuțiilor legale pe care primăriile și raioanele trebuie să le îndeplinească și se va propune o viziune de descentralizare. Este un lucru foarte important de comunicat cetățenilor și chiar de dezbătut public. Totuși, aceste dezbateri publice nu se nasc de la sine, ele trebuie pregătite, să investești o grămadă de resurse și de bătaie de cap și de efort ca să reușești să aduci aproape cetățenii, să-i implici, să-i faci interesați. Sunt lucruri destul de abstracte pentru care trebuie găsite forme pentru a putea comunica mesaje importante unui public mai larg decât cercul de experți cu care s-a discutat până acum. Cu ajutorul Consiliului Europei ne propunem să mergem la publicul larg, care nu e neapărat specializat în administrație publică și poate vom auzi păreri despre ce ar trebui de făcut, de exemplu, în viitor, cu taxele și impozitele locale, pentru că la sfârșitul fiecărui an când se face bugetul de stat pentru anul viitor vedem că apar aceste ciondăneli. Ministerul Finanțelor încearcă să mai ciupească de la primării sau să plafoneze, sau să mai ia niște surse de venit, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți, lucruri ce vor apărea întotdeauna. Ca să nu fim doar reactivi, să așteptăm să lovească Ministerul Finanțelor și pe urmă reprezentanții primăriilor să înceapă să strige că nu e bine ce se întâmplă, poate ar trebui să pregătim terenul pentru anul viitor, să sensibilizăm opinia publică astfel încât data viitoare să ne creadă pe noi, nu neapărat pe un funcționar din aparatul central. Sigur că și ei au punctul lor de vedere, de cele mai multe ori se chinuie să țină deficitele sub control, dar nu e normal ca atunci când nu ai bani să ei de la local și să plombezi găurile de la nivel central. Acesta e genul de dialog de care e bine să afle mai multă lume, inclusiv cetățenii și să-și spună și ei părerea. S-ar putea să constatăm la un moment dat că cetățeni ar prefera să plătească un leu în plus la autoritatea locală, nu la cea centrală doar că, de obicei, nu-i întreabă nimeni chestii de acest gen.
Când sunt asemenea încercări din partea autorităților centrale de a tăia unele venituri la nivel local, de a plafona taxele, oamenii nu neapărat se gândesc că aceste decizii îi vor afecta și pe ei…
Sorin Ioniță: Așa este, pentru că la lanțul cauzal este lung. La aceste discuții abstracte omul se uită ca la un meci de tenis și nu realizează impactul direct pe care îl va avea în anul bugetar viitor, de exemplu, o tăiere de venituri la nivel local. În alți ani erau niște tăieri de venituri, se mai confisca câte o taxă, acum nici măcar nu e asta, ci s-au propus niște plafonări, adică este redusă autonomia administrației locale și nu te mai lasă să stabilești nivelul unor impozite care, de fapt, sunt surse proprii, iar asta e chiar o încălcare a principiilor democratice și cred că din acest motiv s-au indignat mulți primari și acest lucru trebuie de comunicat. Este o reducere foarte serioasă a autonomiei locale în momentul când fără nici un motiv plauzibil se plafonează cuantumul unor taxe locale și asta nici măcar nu ajută bugetul central cu ceva. Dacă s-ar muta bani de la local la central măcar ai înțelege că se încearcă să umple o gaură. Acum pur și simplu se creează o gaură la nivel local iar bugetul central nu beneficiază cu nimic din această schimbare și atunci te întrebi de ce a fost făcută. Trebuie aduse în public toate aceste argumente și dezbătute, pentru că nu este prea rațională această schimbare care s-a propus privind plafonarea impozitelor.
De ce Consiliul Europei își dorește să ofere acest program de asistență pentru CALM?
Sorin Ioniță: Inclusiv pentru țări care sunt membre ale UE nu există reglementări în Comisia Europeană în ceea ce privește autoritățile locale și reforma administrației. Consiliul Europei este însă această uniune mai mare de state și are delegat de la UE sarcina să se ocupe de garantarea autonomiei locale, au Carta Autonomiei Locale și supervizează aceste relații. Consiliul Europei se ocupă de descentralizare în țările europene. Anume din acest motiv este prezent Consiliul Europei cu această formă de asistență tehnică pentru CALM. Consiliul Europei monitorizează respectarea autonomiei locale de către țările membre, dacă legile pentru autoritățile locale sunt bune, dacă guvernele nu abuzează pe partea de resurse, de atribuții etc. Reprezentanții CoE scriu rapoarte și pot interveni și cu asistență tehnică, așa cum fac acum, mai ales în momentele când o țară își propune să facă descentralizare, iar în Republica Moldova se tot vorbește despre asta. Dacă contextul politic o va permite, e posibil ca anul viitor să se treacă la o reformă, iar CALM își conturează deja o viziune cu ajutorul raportului de care spuneam. E foarte bine să aibă o viziune coerentă, de sus până jos, nu doar pe atribuții, funcțiuni, dar chiar și pe lucruri mai delicate, important e să existe consens și atunci cred că poate avea câștig de cauză și în fața Guvernului pentru că dacă tu ai și ei nu au acest plan foarte clar atunci lumea te va crede pe tine, nu pe ei și îți poți promova punctele de vedere.
Descentralizarea și-a asumat-o statul Republica Moldova și trebuie să cerem de la autoritățile centrale să-și respecte aceste angajamente…
Sorin Ioniță: Nu poți să descentralizezi fără Guvernul central. Descentralizarea se face continuu, nu o poți realiza într-un an-doi și gata. E ca și în democrație, e un proces continuu, totdeauna există un dialog, negocieri, o rearanjare de funcții, de surse de venituri etc. Câteodată însă se adună mai multe probleme și trebuie să faci o restructurare mai din temelii a sistemului. Acest lucru se întâmplă periodic în fiecare țară. Sunt țări europene care chiar acum au acest subiect pe agendă. Slovacia, de exemplu, are în plan să facă o consolidare teritorială. Tot timpul ai câte ceva de făcut, de exemplu, să rediscuți taxele și impozitele, poate să dai multe surse de venit autorităților locale etc. Din când în când, când s-au strâns în coș foarte multe restanțe, te așezi la masă și faci un nou plan de descentralizare, de rearanjare mai bună a funcțiunilor și veniturilor. Cred că aici e acum Republica Moldova, se cam impune o regândire care nu înseamnă doar o mică ajustare de rutină, trebuie regândit cine și ce face pe nivelurile guvernării: centru, raioane și municipalități de orice fel, plus ce funcții au regiunile de dezvoltare care au fost înființate. Tot acest sistem care este tipic european trebuie gândit pentru că se văd niște disfuncții. În special pe partea de venituri este un dezechilibru destul de mare atât vertical –sunt foarte puține venituri la nivelul comunităților locale, ele se strâng mai curând sus, iar cele locale se adună în câteva municipii mari: Chișinău, Bălți și Orhei. În afară de dezechilibrele verticale între Guvern și municipalități sunt și dezechilibre orizontale – adică degeaba descentralizezi veniturile în structura actuală, deoarece mărind procentul lăsat primăriilor, banii tot la Chișinău și Bălți se vor strânge și nu vei ajuta cu nimic satele pentru că ele nu au o bază economică proprie. Iată de ce trebuie să ne gândim cum facem un sistem de echilibrare, cu o redistribuire ca să mai poată trăi și satele, primăriile rurale, nu doar municipiile mari, să poată oferi fiecare un minim de servicii tuturor cetățenilor țării.
Autoritățile centrale nu prea doresc să descentralizeze fondurile, pentru că e mai avantajos pentru cei care sunt la conducere să decidă ei cui și cât să împartă. Este o practică moștenită încă din perioada sovietică și e greu să ne debarasăm de ea…
Sorin Ioniță: În perioada sovietică, nu doar în țările din fosta Uniune Sovietică, centralismul era total, nu exista autonomie locală propriu-zisă. Ea s-a construit în timp și a avansat un pic chiar și în Republica Moldova. E mai bine decât era, s-a delimitat totuși o zonă de autonomie locală, după ani și ani lumea a învățat că primăriile nu sunt subordonate raioanelor, că aceste relații trebuie să devină unele contractuale, civilizate, egale, dar mai este de lucrat la acest capitol. Guvernul central și Ministerul de Finanțe niciodată nu dau din mână foarte bucuroși sursele de venit și banii, ei apără bugetul central și ei trebuie să fie gardienii deficitului, pentru că și deficitul de la nivel local tot al țării este. Ministerul Finanțelor are această funcție de păzitor al bunelor cheltuieli sau ar trebuie să o aibă. Pe de altă parte, trebuie să avem autonomie locală și o zonă (mică sau mare) unde să fie clar că acolo decide Consiliul local, că au și ei resursele lor, pot prioritiza lucrurile în funcție de nevoile locale, pot decide dacă anul acesta fac drum sau investesc în educație sau invers și trebuie să aibă voie să o facă, inclusiv poate să greșească unii dintre ei, că nu ai cum să nu comiți greșeli în condițiile în care sunt 900 de primării în Republica Moldova și există puțină autonomie. Asta nu înseamnă că de fiecare dată trebuie să vină câte un ministru sau președinte de raion și să se bage în zona de autoritate a APL ordonând. Nu ai voie să intervii în decizia de oportunitate a unui Consiliu local, că dacă te bagi mereu peste ei cineva poate să te întrebe de ce îi mai alegem pe acești oameni și îi ținem în Consiliu, bani nu le dați și zonă de autonomie nu au atunci când vor să ia anumite decizii. Dacă nu are un buget cu care să poată finanța niște priorități locale atunci un Consiliu local nici nu își are rostul. Trebuie să aliniem aceste lucruri. Avem Consilii locale alese, ele reprezintă cetățenii și acestea trebuie să aibă niște resurse care să poată finanța prioritățile din comunitățile locale. Altfel nu mai există răspundere și după patru ani acești oameni se vor duce în fața votanților și vor da din umeri pentru că nu au avut bani, dar alegătorii nu înțeleg acest lucru și îi vor face responsabili, o situație cumva nemeritată. Într-un an sau doi trebuie reglată această echilibrare pe verticală ca să securizăm o zonă de decizie locală pentru Consilii și primari, inclusiv prin asigurarea cu resurse adecvate, iar aceasta va fi o bătălie foarte lungă.
Care este rolul CALM-ului în această bătălie?
CALM-ul este cel mai vizibil și cel mai legitim reprezentant al comunităților locale și are un rol foarte important, în special în a pleda cauza primăriilor mijlocii și mici, a echilibrării teritoriale. De bine, de rău, primarii de municipii au acces la media, îi mai vede lumea și ei mai pot da cu pumnul în masă chiar și Guvernului și reușesc uneori să își impună punctul de vedere. În cazul reprezentanților primăriilor mai mici acest lucru se întâmplă mai greu și din acest motiv este important să ai un organ asociativ care să pledeze coordonat punctul lor de vedere, nu cauza punctuală a lui X sau Y, care are câte o chestie micuță, dar ceea ce este în interesul general al autorităților publice locale și al comunităților. Republica Moldova nu este bogată și nu se va îmbogăți peste noapte, dar puținul care există trebuie împărțit într-un mod legitim, ca lumea să simtă că există dreptate, echitate socială. CALM are această funcție foarte importantă de a asigura echitatea reprezentării tuturor cetățenilor RM, pentru că norocul a făcut ca unii să se nască în sate mici și nu prea au acces la servicii, nici la resurse și nici la comunicare. Ei nu se văd, nu pot vorbi cu presa în toată ziua. Iată de ce ceea ce face CALM trebuie continuat.

Vă mulțumim!

Ana Moraru, Serviciul de Comunicare al CALM

Autor: Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova

Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă