Nume
Parola
Vizualizări: 4413
Transparența administrației publice locale în Republica Moldova prin implementarea politicilor participative.
26 Octombrie 2018 — Astăzi, Centrul CONTACT anunță lansarea Studiului în cadrul proiectului „Sporirea transparenței administrației publice locale în Republica Moldova prin implementarea politicilor participative”, finanțat de Fondul pentru Democrație al Națiunilor Unite (UNDEF).

Scopul studiului ”Transparența administrației publice locale în Republica Moldova” a constat în analiza nivelului de participare a membrilor comunității și a societății civile la procesul decizional din comunitate și a respectării de către autoritățile publice locale a cadrului legal privind transparența în procesul decizional.
Una din formele de manifestare a participării cetățenilor la dezvoltarea comunitară este informarea. Datele studiului a evidențiat că cel mai frecvent populația discută lucrurile din localitatea în care locuiesc cu membrii familiei, astfel, aproape jumătate dintre ei discută deseori, cu prietenii - 37,8%, cu colegii de la locul de muncă – 28,5%, cu vecinii în proporție de 24,8% și cu reprezentanții administrației publice locale de numai 13%.
Relația dintre oameni și administrație depinde de modalitatea în care cetățenii au acces la informațiile care le influențează viața. Astfel, mai puțin de jumătate dintre respondenți din totalul eșantionului consideră că relația dintre cetățeni și Primăria/Consiliul local al localității este foarte bună și bună (43,2%).
La măsurarea nivelului de informare a populației în legătură cu inițiativele primăriei ce vizează cetățenii s-a calculat Indicele Opiniei Dominante (IOPD). Cu cât indicele este mai aproape de 100, cu atât opiniile/percepțiile/atitudinile sunt mai pozitive. Astfel, valoarea IOPD privind nivelul de informare în legătură cu inițiativele primăriei care privesc cetățenii este pozitivă (3,57), iar cea a nivelului de încredere în deciziile autorităților publice locale este negativă (-3,53).
Mai mult de 80% dintre respondenți au selectat variantele de răspuns precum că sigur sau că probabil au următoarele drepturi: de a li se răspunde solicitărilor de informație publică; să solicite de la primărie informații despre orice decizie de interes public; să li se publice informații despre timpul și ora când au loc ședințele publice și că pot trimite sugestii privind elaborarea deciziilor publice.
Potrivit opiniilor cetățenilor, în mod sistematic consiliul local face cel puțin un raport anual de activitate pe care îl prezintă public comunității doar în 25,9% din cazuri, iar consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii doar în 11,4% din situații. Rapoartele anuale de activitate a primăriei sunt documentele care cel la mai frecvent sunt consultate de către cetățeni. Astfel, 19,5% din totalul respondenților au menționat că le consultă permanent sau de câteva ori. Bugetul primăriei este consultat cu aceeași frecvență de către 17,7%, planul strategic de 16,3% și raportul anual de transparență de numai 12,2%.
În opinia reprezentanților APL, cauzele implicării scăzute a cetățenilor și altor părți interesate în procesul decizional sunt: cetățenii comunităților locale nu cunosc dreptul lor la informare, consultare, participare în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor locale (29,9%); lipsește un proces de comunicare continuă și eficient între APL și cetățeni (27,3%); lipsește încrederea în APL (15,6%); cetățenii nu consideră că merită să se implice în procesul decizional (23,4%) și indiferența (3,9%). Unii respondenți au specificat că cetățenii se implică doar atunci ”când le sunt afectate interesele personale”.
Relația de colaborare dintre APL și ONG-ul/urile locale este apreciată în 65,3% din cazuri drept una foarte bună și bună. În cadrul discuției de focus grup unii participanți au recunoscut că în localitățile pe care le reprezintă nu întotdeauna există colaborarea cu dintre APL și ONG. ”ONG colaborează în funcție de cine este la primărie. Primarii spun de ONG că spală bani. Un ONG a vrut să deschidă un centru pentru copii, primăria i-a spus că nu trebuie. I-a trimis și procuratura peste ei, iată exemplu de conlucrare”. ”ONG la noi nu conlucrează, asta-i gândirea, că cum apare un grup de oameni mai isteți, apare ideea că aceștia vor să ne ia locul”. ”La noi apelează la primărie numai un ONG de la biserică pentru a le da listele la familiile vulnerabile și a le da careva donații”.


Sugestiile oferite de reprezentanții APL pentru sporirea transparenței sunt – angajarea unei persoane speciale în domeniul respectiv care ar asigura transparența și accesul permanent la informație a cetățenilor; organizarea dărilor de seamă săptămânal în formă online și cu posibilitatea de a da întrebări și oferi răspunsuri; dezvoltarea parteneriatului dintre APL și societatea civilă; elaborarea unui mecanism de sancționare în cazul în care nu se asigură transparența; difuzarea online a ședințelor Consiliului local; crearea unui regulament intern de informare a cetățenilor; elaborarea unui mecanism clar de comunicare dintre APL și cetățeni.
Rezultatele studiului denotă necesitatea accentuării transparenței procedurale a autorităților publice locale și o mai bună informare a cetățenilor. În rezultat acțiunile administrației ar corespunde în mai mare măsură nevoilor și dorințelor cetățenilor.
Pentru detalii sau informații suplimentare: 022 233948, 233947 sau 068386664, info@contact.md sau lilia.porumb2017@gmail.com. Persoana de contact – Liliana Porumb, coordonator de proiect.