Bălţi, 10 Decembrie 2008 — Bălţi, 10 decembrie 2008 Vizitele de documentare în ţară, efectuate de Echipa FNPAIA de monitorizare a Codului de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor în agricultură şi industria alimentară în Republica Moldova, a relevat mai multe exemple încurajatoare de cunoaştere şi respectarea de către angajatori a prevederilor acestui Cod, însă există şi lucruri care trebuie îmbunătăţite. Echipă de monitorizare, formată din reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA), a vizitat, între 11 noiembrie şi 9 decembrie 2008, mai multe localităţi din cinci regiuni ale ţării – Orhei, Hânceşti, Ştefan Vodă, Floreşti şi Bălţi – şi a constatat multe situaţii în care patronii agricoli cunosc bine prevederile Codului de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului, promovează mesajele acestuia şi sunt implicaţi în iniţiative comunitare în beneficiul copiilor. „Interesul patronilor este să angajeze tineri deja pregătiţi pentru viaţa reală, care ar putea mânui în viaţa adultă tehnica avansată şi tehnologiile noi. Şi aici noi trebuie să găsim un echilibru între instruire şi nevoia unui copil de a obţine deprinderea de a munci, fără însă a trece linia care desparte educaţia prin muncă de exploatarea prin muncă a tinerilor”, a afirmat Academicianul Mihai Vronschih, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bălţi şi liderul echipei FNPAIA de monitorizare a Codului. De altfel, Codul de conduită pentru patroni, adoptat de FNPAIA în decembrie 2007, face o distincţie între munca uşoară a copilului şi muncile grele, periculoase şi vătămătoare. Noţiunea „munca copilului” nu se referă la munca uşoară. Termenul „cele mai grave forme ale muncii copilului” cuprinde muncile care, prin natura lor sau prin condiţiile în care sunt exercitate, dăunează sănătăţii, securităţii sau moralităţii copilului (Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 182). Membrii echipei de monitorizare FNPAIA au identificat mai multe practici bune în care conducătorii agricoli folosesc Codul de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor şi refuză angajarea unui copil în vârstă până la 15 ani, interzic anumite tipuri de lucrări persoanelor mai tinere de 18 ani sau stabilesc corect durata zilnică şi săptămânală a timpului de muncă redusă pentru persoanele în vârstă de 15-16 şi 16-18 ani. Vocea comună a patronilor, exprimată cu ocazia acţiunilor de monitorizare, este că „acest Cod este un document foarte util – unica doleanţă este să-l respectăm cu toţii”, căci „copiii sunt roada noastră cea mai bogată”. Vasile Puşcaş, conducătorul întreprinderii agricole „Sturza Agro Nord” din satul Sturzovca, Glodeni, vizitat de Echipa de monitorizare, a recunoscut că a trecut printr-un „proces de gândire profundă” şi a ajuns la concluzia că „noi trebuie să ajutăm generaţia tânără să crească”. Acesta a fost motivul pentru care a aderat la Codul de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului în agricultură şi industria alimentară. În acelaşi timp, echipa FNPAIA a remarcat unele situaţii în care prevederile Codului şi legislaţiei muncii nu erau întocmai respectate. De exemplu, unii patroni agricoli, la semnarea unui contract individual de muncă cu o persoană care a împlinit vârsta de 15 ani, nu au solicitat pentru aceasta acordul scris al părinţilor, aşa cum prevede legislaţia muncii şi Codul de conduită. Membrii echipei au în continuare mandatul Federaţiei ca, în timpul viitoarelor vizite de documentare, să ceară patronului, dacă vor identifica un copil sub vârsta legală de angajare sau lucrând în dauna orelor de la şcoală ori implicat în munci grele şi periculoase, efectuarea unor măsuri pentru ameliorarea situaţiei, ţinând cont de interesul superior al copilului. Codul de conduită pentru patroni privind eliminarea celor mai grave forme ale muncii copilului în agricultură şi industria alimentară a fost elaborat de FNPAIA în cadrul unui proces participativ. Acest Cod reprezintă o iniţiativă nouă la nivel sub-regional, fiind prezentat, în iunie 2008, la Conferinţa Internaţională a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva, şi recent, în cadrul unui atelier inter-regional consacrat bunelor practici şi schimbului de experienţă, în octombrie 2008, la Baku, Azerbaidjan. În regiunile Republicii Moldova în care Echipa FNPAIA a efectuat vizite de monitorizare, activităţile de prevenire şi combatere a muncii copilului în agricultură sunt promovate de Asociaţiile Producătorilor Agricoli, reunite în Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară, printre care: „Asproagro” (Orhei), „Viitorul” (Hânceşti), „Uniagro-Prim” (Ştefan Vodă), „Floragrosper” (Floreşti) şi UPA Bălţi. Mesajul pe care îl promovează Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară din Moldova în activităţile sale de sensibilizare este următorul: „Locul copilului este în şcoală, iar munca lui e cartea”. Iniţiativa de prevenire şi combatere a celor mai grave forme ale muncii copilului în Moldova este realizată de Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară, începând cu anul 2005, în cadrul programului privind combaterea muncii copiilor în agricultură, cu sprijinul Biroului Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru Activităţi cu Organizaţiile Patronale (ILO-ACT/EMP).