Nume
Parola
Vizualizări: 6906
Calitatea asistenței medicale spitalicești este sub nivelul dorit, potrivit unui studiu realizat de Centrul PAS
Chisinau, 20 Ianuarie 2012 — Locuitorii de la sate, inclusiv cei care fac tratamente în spitalele de nivel republican, persoanele care nu deţin poliţă de asigurare medicală şi pacienţii care trebuie să suporte tratamente chirurgicale sunt categoriile de populaţie cele mai defavorizate, atât sub aspectul calităţii serviciilor de care beneficiază, cât şi sub cel al accesibilităţii financiare şi al poverii plăţilor directe pentru asistenţa medicală spitalicească.

Constatarea aparține autorilor studiului naţional “Accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepția populației din Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), cu susţinerea financiară a Programului Sănătate Publică al Fundației Soros-Moldova. Prezentul studiu şi-a propus să studieze percepțiile populației legate de accesul și calitatea asistenţei medicale în staţionar, dar și să identifice dificultăţile pe care le confruntă populaţia la obţinerea serviciilor adecvate de diagnostic, tratament şi de cazare în spital.

Potrivit studiului, cea mai mare parte a participanţilor la sondaj au urmat tratamente în staţionare de nivel raional (46,8%), republican (26,6%) și municipal (19,7%). Chiar dacă gradul de satisfacție a pacienților variază în dependență de locul de reședință (localități rurale, urbane, municipale), percepția generală a respondenților este că îngrijirile medicale în spitale lasă de dorit la mai multe aspecte.

Ordinea de spitalizare. 52,6% dintre respondenţi au afirmat că nu au fost spitalizaţi în regim programat, dar în regim de urgenţă, iar 32,5% au fost aduşi la spital de către ambulanţă. Procentul pacienţilor spitalizaţi conform îndreptării de la medicul de familie este și mai mic. 17,4% dintre participanţii la studiu au anunţat că nu au avut nici un fel de îndreptare şi s-au internat din proprie iniţiativă. Un semnal de alarmă este şi faptul că cea mai înaltă pondere de internare în spital din proprie iniţiativă se atestă printre locuitorii din mediul rural (20,2%). De asemenea, aproape fiecare al şaselea respondent (15,8%) a declarat că a aşteptat în secţia de internare mai mult de o oră, această situaţie având ponderea cea mai mare în spitalele republicane (22,5%).

Accesul la informaţia medicală. Cât priveşte asigurarea dreptului pacientului la informare, mai mult de un sfert dintre respondenţi au menţionat că în momentul internării nu au fost informaţi plenar de către personalul medical despre intervenţiile medicale propuse, riscurile şi despre alternativele intervenţiilor ce urmau să li se efectueze. Cel mai scăzut nivel de acces al pacienţilor la propriul dosar medical din spitale se atestă printre pacienţii din localităţile rurale (28,6%) şi cei care se tratează în spitalele raionale (24,7%).

Accesul la medicamente. Un număr mare de respondenţi au declarat că, fiind internaţi în spital, au fost nevoiţi să-şi procure toate medicamentele din cont propriu (16,9%), iar 29,6% au fost nevoiţi să procure suplimentar medicamente la cele asigurate de spital. Principala cauză invocată de 62,3% dintre respondenţi, care au declarat că şi-au procurat personal medicamentele, a fost faptul că medicul i-a anunţat că spitalul nu dispune de toate medicamentele necesare tratamentului acestuia. Procentul dat a fost cel mai înalt în spitalele raionale (69,2%), în comparaţie cu cele republicane (60,8%) şi municipale (48,4%).

Totodată, 16,9% dintre persoanele chestionate au afirmat că au primit medicamentele pentru o săptămână înainte sau pentru toată perioada aflării în spital. Astfel, le administrau de sine stătător zilnic. Procentul dat a fost mai înalt în spitalele municipale (19,4%), urmate de spitalele raionale (17,6%) şi cele republicane (15,9%).

Plăţile oficiale și neoficiale legate de spitalizare. Conform rezultatelor anchetării, 22,2% dintre pacienţi au efectuat plăţi oficiale pentru serviciile de staţionar (în casa instituţiei medicale). Referitor la plăţile neoficiale achitate pentru tratamentul de staţionar, 37,9% de persoane din eşantion au afirmat că astfel de plăţi le-au făcut direct personalului. Cele mai multe plăţi neoficiale au fost înregistrate în rândul respondenţilor internaţi în instituţiile de nivel republican (48,4%), comparativ cu spitalele municipale (39,7%) şi raionale (31,2%).

În urma analizei pe secţii, pe primul loc se găsesc maternităţile (71,0%), urmate de unitățile chirurgicale (50,9%). Deși studiul relevă faptul că în spitalele de toate nivelele frecvenţa plăţilor oficiale şi neoficiale pentru servicii, precum şi mărimea acestora constituie o povară adeseori catastrofală pentru venitul gospodăriilor, totuși, 61,6% din respondenţii (care au confirmat că au efectuat plăţi neoficiale personalului din spitale) au declarat că le-au făcut din proprie iniţiativă (bani sau cadouri drept mulţumire pentru serviciile prestate); 23,2% au menționat că au fost condiționați de către personalul spitalului, iar 14,7% dintre pacienţi au găsit valabile ambele modalităţi.

Gradul de satisfacţie a pacienţilor faţă de îngrijirile medicale în spitale. Per ansamblu, studiul atestă un nivel înalt de satisfacţie a pacienţilor (80,2%) faţă de serviciile spitaliceşti ce le-au fost acordate, în special, privind cunoştinţele şi nivelul de calificare a medicilor, timpul şi atenţia ce le-a fost acordată, precum şi de calificarea şi atitudinea personalului medical mediu. Pacienţii însă au fost mai puţin satisfăcuţi de condiţiile de cazare din spital şi de mărimea plăţilor pentru servicii din propriul buzunar. Locuitorii din mun. Chişinău şi Bălţi s-au declarat cei mai nemulţumiţi de serviciile acordate în spital în timpul zilei, în orele nocturne, în zilele de odihnă şi sărbători, în comparaţie cu cei care locuiesc în sate şi în centrele raionale.
Studiul “Accesul și calitatea serviciilor medicale spitalicești în percepția populației din Republica Moldova” este lansat oficial în cadrul unei dezbateri publice, rezultatele prezentei cercetări urmând a fi utile oficialilor de la Ministerul Sănătăţii şi tuturor partenerilor interesaţi în trasarea unor corective ale planurilor strategice şi în adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a accesului şi calităţii serviciilor medicale acordate de către spitalele Republicii Moldova.

Studiul reprezintă o cercetare cantitativă, efectuată în baza unui chestionar (administrat de operatorii Centrului de Investigaţii Sociologice şi Marketing "CBS-AXA"), pe un eșantion de 1204 persoane, selectate aleatoriu, care pe durata ultimelor 12 luni au fost internate în spital. Datele au fost colectate în perioada martie-aprilie 2011. Rezultatele sondajului sunt reprezentative pentru segmentul de populație generală a Republicii Moldova (doar malul drept al râului Nistru) și are o marjă maximă de eroare de ±3%, la nivelul de încredere de 95%.

Pentru informații suplimentare, contactați: Ghenadie Țurcanu, coordonator de program, Centrul PAS, tel.: 22 63 43, ext. 107 sau 0793 39764, ghenadie.turcanu@pas.md, www.pas.md