19 August 2026 — Viorel Rusu, expert juridic al CALM și doctor în drept, atrage atenția că reforma administrației publice locale, prin amalgamarea voluntară sau normativă a unităților administrativ-teritoriale, nu poate fi realizată fără consultarea directă a cetățenilor.

El subliniază că modificarea hotarelor comunităților locale afectează dreptul fundamental al oamenilor de a-și alege reprezentanții și trebuie validată prin referendum local obligatoriu. Mai mult, pentru a asigura consensul social, ar fi necesar și un referendum republican consultativ sau legislativ.

Reforma administrației publice este un proces esențial pentru modernizarea statului. Ea trebuie să vizeze atât administrația publică centrală, cât și cea locală, iar succesul depinde de transformări armonizate la ambele niveluri. În prezent, accentul se pune pe reforma administrației publice locale, având ca element central amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT).

Evoluția reformelor

- Până în 2001: accent pe reforma administrativ-teritorială.
- 2005–2006: adoptarea Strategiei de reformă a administrației publice centrale și a cadrului normativ pentru descentralizare (Legea nr. 435/2006 și Legea nr. 436/2006).
- 2012–2018: Strategia națională de descentralizare.
- 2016–2020: reducerea ministerelor de la 16 la 9.
- 2023–2030: revenirea la 14 ministere și creșterea numărului de agenții, concomitent cu inițiative de reducere a autorităților locale prin fuziuni.

Astfel, în mod indirect, se revine la conceptul de reformă administrativ-teritorială, dar sub forma amalgamării voluntare sau normative.

Printre problemele fundamentale identificate de expertul CALM sunt:

1. Modificarea hotarelor comunităților locale afectează direct dreptul cetățenilor de a-și alege reprezentanții.
2. Consultarea populației este un principiu constituțional și internațional. Conform art. 109 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Carta Europeană a autonomiei locale, orice modificare a limitelor teritoriale trebuie să fie precedată de consultarea colectivităților, preferabil prin referendum.
3. Forța juridică a referendumului: Constituția (art. 75) stabilește că deciziile adoptate prin referendum republican au putere juridică supremă. Referendumul local, deși prevăzut în Codul electoral, are un statut diminuat prin introducerea noțiunii de „consultativ".

Potrivit doctorului în drept, este necesar ca amalgamarea normativă să fie validată prin referendum republican legislativ sau consultativ, astfel încât să fie asigurat un consens social. De asemenea, la constituirea noilor UAT, trebuie garantată organizarea unui referendum local, având în vedere că se modifică limitele teritoriale și se restrânge dreptul fundamental al cetățenilor de a-și alege autoritățile locale.

„Reforma actuală ascunde o reorganizare administrativ-teritorială de sus în jos, ceea ce o transformă într-o problemă de importanță majoră pentru societate și stat. Într-un stat democratic, asemenea reforme nu pot fi implementate fără acceptul direct al cetățenilor, exprimat prin referendum. Amalgamarea voluntară poate fi un mecanism legitim doar dacă este însoțită de referendum local obligatoriu, care să asigure o consultare reală și transparentă. În concluzie, orice reformă impusă fără referendum riscă să fie percepută ca o uzurpare a puterii în stat, contravenind principiului suveranității poporului", a concluzionat Viorel Rusu.