Vizualizări: 5013
Problema compatibilităţii dintre statutul ocupaţional al femeii şi rolul ei matern
17 Ianuarie 2013 — IDIS Viitorul în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung vă propune o nouă ediţie a Buletinului Social cu genericul „Problema compatibilităţii dintre statutul ocupaţional al femeii şi rolul ei matern”. Lucrarea este scrisă de experţii asociaţi ai IDIS „Viitorul”, Olga Găgăuz, Mariana Buciuceanu-Vrabie.
Potrivit autoarelor, în R. Moldova, abordările demografice fac referire tot mai des la problema compatibilităţii dintre statutul ocupaţional al femeii şi rolul ei matern. Aceste aspecte rezidă în diverse explicaţii raportate atât la orientările reproductive ale femeii, cât şi la cele valorice, iar frica de a pierde sursa suplimentară de venit, odată cu plecarea în concediul de maternitate, plasează femeia în faţa unei bariere decizionale importante.
Conform lucrării, femeile cu o pondere mai mare se menţin active pe piaţa muncii, în special după vârsta de 35 de ani. Participarea femeilor la activitatea economică este maximă în categoriile de vârstă 40-44 ani 45-49 ani, încadrând peste 60% din femeile din grupa de vârstă respectivă. Rata de ocupare a femeilor este mai scăzută pentru categoriile de vârstă marginale (15-19/20-24 ani şi după vârsta de 55 ani) în comparaţie cu indicatorii respectivi în rândul bărbaţilor. În totalul femeilor tinere una din cinci este economic activă.
Totodată, cu cât creşte numărul copiilor în familie, cu atât descrește ponderea femeilor ce-și continuă activitatea profesională şi creşte ponderea femeilor casnice. În acest context, femeile optează pentru un program de muncă diferit de cel al bărbaţilor. Astfel, din cauza responsabilităţilor familiale, fiecare a opta femeie în vârsta aptă de muncă (sau circa 14%) acordă prioritate programului parţial de muncă, în timp ce cota bărbaţilor care şi-au asumat astfel de responsabilităţi constituie abia 2%. Fiecare a cincea femeie nu ar dori să aibă un loc de muncă cu program complet. Dacă bărbaţii preferă să stea peste program cel puţin cinci ore săptămânal, cu gândul la o eventuală promovare, atunci femeile tind să lucreze peste program maxim trei ore săptămânal. Fiecare a cincea femeie ar accepta totuşi să lucreze mai mult de 40 de ore pe săptămână, însă doar din dorinţa de a avea un câştig mai mare.
Astfel, autoarele propun crearea oportunităţilor de muncă cu timp parţial, orar flexibil, lucru la domiciliu, etc., pentru femeile cu copii mici, precum şi investirea în dezvoltarea serviciilor sociale alternative de creştere şi educare a copiilor şi accesul la ele. Aceasta ar permite, în primul rând, menţinerea femeilor în câmpul muncii, lucru foarte important în condiţiile de îmbătrânire a populaţiei reducerea forţei de muncă active; în al doilea rând, asigurarea familiei cu sursă suplimentară de venituri – o condiţie valoroasă în luarea deciziilor procreative a femeii, dar şi pentru perioada de creştere şi educare a copilului; în al treilea rând, combinarea mai eficientă a rolului matern cu alte tipuri de activităţi şi roluri ale femeii.
Buletinul Social reprezintă un produs al IDIS „Viitorul”, care surprinde evoluţia problemelor sociale cele mai persistente, sugerând soluţii de remediere a acestora. Publicaţia este elaborată în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung.
Găsiţi aici varianta integrală a lucrării:
http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=299&id=4081&t=/STUDII-IDIS/Social/Problema-compatibilitatii-dintre-statutul-ocupational-al-femeii-si-rolul-ei-matern
Pentru mai multe detalii contactaţi Coordonatorul relaţii publice al IDIS „Viitorul”, Diana Lungu: 0 22 221844 sau diana.lungu@viitorul.org
Potrivit autoarelor, în R. Moldova, abordările demografice fac referire tot mai des la problema compatibilităţii dintre statutul ocupaţional al femeii şi rolul ei matern. Aceste aspecte rezidă în diverse explicaţii raportate atât la orientările reproductive ale femeii, cât şi la cele valorice, iar frica de a pierde sursa suplimentară de venit, odată cu plecarea în concediul de maternitate, plasează femeia în faţa unei bariere decizionale importante.
Conform lucrării, femeile cu o pondere mai mare se menţin active pe piaţa muncii, în special după vârsta de 35 de ani. Participarea femeilor la activitatea economică este maximă în categoriile de vârstă 40-44 ani 45-49 ani, încadrând peste 60% din femeile din grupa de vârstă respectivă. Rata de ocupare a femeilor este mai scăzută pentru categoriile de vârstă marginale (15-19/20-24 ani şi după vârsta de 55 ani) în comparaţie cu indicatorii respectivi în rândul bărbaţilor. În totalul femeilor tinere una din cinci este economic activă.
Totodată, cu cât creşte numărul copiilor în familie, cu atât descrește ponderea femeilor ce-și continuă activitatea profesională şi creşte ponderea femeilor casnice. În acest context, femeile optează pentru un program de muncă diferit de cel al bărbaţilor. Astfel, din cauza responsabilităţilor familiale, fiecare a opta femeie în vârsta aptă de muncă (sau circa 14%) acordă prioritate programului parţial de muncă, în timp ce cota bărbaţilor care şi-au asumat astfel de responsabilităţi constituie abia 2%. Fiecare a cincea femeie nu ar dori să aibă un loc de muncă cu program complet. Dacă bărbaţii preferă să stea peste program cel puţin cinci ore săptămânal, cu gândul la o eventuală promovare, atunci femeile tind să lucreze peste program maxim trei ore săptămânal. Fiecare a cincea femeie ar accepta totuşi să lucreze mai mult de 40 de ore pe săptămână, însă doar din dorinţa de a avea un câştig mai mare.
Astfel, autoarele propun crearea oportunităţilor de muncă cu timp parţial, orar flexibil, lucru la domiciliu, etc., pentru femeile cu copii mici, precum şi investirea în dezvoltarea serviciilor sociale alternative de creştere şi educare a copiilor şi accesul la ele. Aceasta ar permite, în primul rând, menţinerea femeilor în câmpul muncii, lucru foarte important în condiţiile de îmbătrânire a populaţiei reducerea forţei de muncă active; în al doilea rând, asigurarea familiei cu sursă suplimentară de venituri – o condiţie valoroasă în luarea deciziilor procreative a femeii, dar şi pentru perioada de creştere şi educare a copilului; în al treilea rând, combinarea mai eficientă a rolului matern cu alte tipuri de activităţi şi roluri ale femeii.
Buletinul Social reprezintă un produs al IDIS „Viitorul”, care surprinde evoluţia problemelor sociale cele mai persistente, sugerând soluţii de remediere a acestora. Publicaţia este elaborată în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung.
Găsiţi aici varianta integrală a lucrării:
http://viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=299&id=4081&t=/STUDII-IDIS/Social/Problema-compatibilitatii-dintre-statutul-ocupational-al-femeii-si-rolul-ei-matern
Pentru mai multe detalii contactaţi Coordonatorul relaţii publice al IDIS „Viitorul”, Diana Lungu: 0 22 221844 sau diana.lungu@viitorul.org
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2285
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1655
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1316
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33