CHISINAU, 30 Mai 2012 — De la independenţa sa şi pe parcursul ultimului deceniu, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în crearea cadrului legal pentru egalitatea între bărbaţi şi femei, inclusiv Legea din 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, Legea din 2007 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi câteva amendamente la codurile penal şi de muncă, inclusiv privind hărţuirea sexuală. După ratificarea Convenţiilor internaţionale privind drepturile civile şi politice şi drepturile economice, sociale şi culturale în 1993 şi Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor (CEDAW) în 1994, Republica Moldova a ratificat Protocolul Opţional CEDAW în 2006. Aceste progrese sunt parte integră a eforturilor generale ale Republicii Moldova de reformă şi, în conformitate cu angajamentul său pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei.

Grupul de lucru ONU privind discriminarea împotriva femeilor în legislație şi în practică, reprezentat de Kamala Chandrakirana şi Eleonora Zielinska, s-a axat pe cadrul legal al Republicii Moldova şi implementarea legilor-cheie, precum şi pe participarea femeilor în viaţa politică şi publică şi vulnerabilităţile specifice ale femeilor care se confruntă cu forme multiple de discriminare. În timpul misiunii de zece zile, delegaţia s-a angajat în dialoguri constructive în Chişinău, UTA Găgăuzia, Bălţi și Căuşeni cu oficiali guvernamentali, reprezentanţi ai puterii legislative şi judiciare, Institutului Naţional pentru Drepturile Omului, organizaţii ale societăţii civile, instituţii religioase, precum şi cu femei din comunitățile de romi. Grupul de lucru a avut, de asemenea, discuţii și la Tiraspol.

Grupul de lucru apreciază angajamentul Republicii Moldova de a îmbunătăţi constant legislaţia şi ia act de recentele evoluţii importante în jurisprudenţă cu privire la discriminarea împotriva femeilor. Grupul de lucru apreciază revizuirea cuprinzătoare a legii din 2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei, dar subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura coerenţa în cadrul juridic general cu privire la non-discriminare, în conformitate cu standardele internaţionale. Implementarea coerentă a legilor poate avea loc simultan cu analiza altor modificări legislative. Grupul de lucru cheamă la consolidarea mecanismelor instituţionale şi financiare pentru a asigura implementarea coerentă şi eficientă a cadrului legal privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Legea cu privire la asigurarea egalităţii, adoptată pe perioada misiunii Grupului de lucru conţine o contradicţie în scopul şi domeniul de aplicare, în special cu privire la excepţiile privind familia, relaţiile de adopţie şi cultele religioase. Astfel de excepţii pot crea lacune critice pentru protecţia juridică. Grupul de lucru regretă excluderea pe ultima sută de metri a celor patru motive de discriminare, şi anume starea de sănătate, proprietate, origine socială şi orientarea sexuală, în urma unui discurs public extrem de politizat şi homofob cu privire la orientarea sexuală. Acesta solicită crearea rapidă a Consiliului pentru Prevenirea şi Combaterea Discriminării, precum şi o atenţie sporită la dezvoltarea jurisprudenţei, în scopul asigurării protecţiei pentru toţi, în deplină conformitate cu dreptul internaţional.

Grupul de lucru a constatat existența obstacolelor în implementarea legislaţiei, care au subminat accesul femeilor la recurs şi căi de atac judiciare complete, în special în domeniul violenţei în familie, comunitate şi traficării. Acesta este îngrijorat de întârzierile în emiterea ordonanţelor de protecţie şi informarea infractorilor privind aceste ordonanţe; imposibilitatea ofiţerilor de poliţie de a emite în prezent ordonanţe de protecţie imediate sau pe termen scurt; precum şi de rapoartele care arată că sancţionarea administrativă a violatorilor care nu respectă aceste ordonanţe sunt de obicei plătite din bugetul familiei sau de către victimă. Grupul de lucru a fost informat despre discriminarea pe bază de gen la investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de viol şi a altor infracţiuni sexuale. Ghidul metodologic din 2008 privind Investigarea Crimelor Sexuale, emis de Biroul Procurorului General, dă dovadă de lipsă de practici uniforme cu privire la protecţia femeilor victime ale violenţei de re-victimizare. Grupul de lucru solicită guvernului să abordeze cu promptitudine aceste lacune critice în punerea în aplicare a legii.

Având în vedere situaţia economică a Republicii Moldova, este regretabil faptul că practicile discriminatorii sunt în continuare aplicate şi împiedică participarea deplină şi egală a femeilor pe piaţa forţei de muncă. Aceste practici subminează, de asemenea, capacitatea Republicii Moldova de a realiza obiectivele sale de dezvoltare, inclusiv a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Grupul de lucru a remarcat preferinţele angajatorilor pentru angajarea femeilor fără responsabilităţi familiale şi cu vârste sub 45 de ani; existenţa unui decalaj salarial de facto între bărbaţi şi femei; o supra-concentraţie de femei angajate în sectoarele asociate cu stereotipuri de gen, cum ar fi educaţia, sănătatea şi asistenţa socială care sunt, de asemenea, sectoarele cu cele mai mici salarii. Grupul de lucru a fost informat, de asemenea, despre cazuri de concedieri abuzive legate de sarcină, inclusiv în cazul femeilor angajate în cadrul poliţiei, unele cazuri fiind în prezent judecate în instanţă. Nereușind să găsească locuri de muncă decente în ţară, din ce în ce mai multe femei își caută un loc de muncă în străinătate şi contribuie la economia țării prin remitenţe. Cu aproximativ 30% din PIB-ul Moldovei constând din remitenţe, este momentul ca Guvernul să ratifice Convenţia internaţională privind protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora, Protocolul Opţional la Convenția internaţională privind drepturile economice, sociale şi drepturile culturale şi Convenţia Organizației Internaționale a Muncii cu privire la lucrătorii interni. Grupul de lucru îndeamnă guvernul să realizeze o monitorizare și o analiză periodică bazata pe gen a situaţiei muncitorilor din Republica Moldova, în interiorul şi în afara ţării. Acesta ar trebui să stabilească, de asemenea, mecanisme pentru a aborda toate practicile discriminatorii de pe piaţa forţei de muncă, inclusiv diferenţele de salarizare între bărbaţi şi femei.

Strategia Națională de Descentralizare a Republicii Moldova creează un nou impuls pentru creşterea participării femeilor în viaţa politică şi publică. Competenţele nou definite şi alocarea de resurse pentru administraţia locală creşte potenţialul pentru politici mai receptive şi autorităţi locale mai responsabile. Ar trebui să fie luate măsuri speciale pentru a depăşi sub-reprezentarea femeilor în posturi decizionale la toate nivelurile, inclusiv regionale, raionale şi locale. Planurile de modificare a Codului Electoral pentru a oferi o cotă de minim 30% de femei pe listele partidelor politice şi creare a stimulentelor financiare pentru partidele politice care sprijină femeile în poziţii alese trebuie să fie implementate imediat, în timp util pentru următoarele alegeri locale. Grupul de lucru a avut întâlniri cu primari femei care sunt profesioniste și se bucură de cea mai înaltă încredere din partea comunităţilor pe care le administrează. Acestea sunt modele de femei-conducători politici şi ar trebui să li se acorde posibilitatea de a deține funcții de luare a deciziilor în cadrul autorităţilor locale nou-abilitate.

Grupul de lucru a fost informat despre eforturile depuse de autorităţile regionale de a institui un cadru de reglementare pentru a îmbunătăţi accesul femeilor la compensații şi servicii. În Găgăuzia, există un proiect de regulament privind protecţia familiei, maternității, paternității şi copilăriei, iar în Transnistria este discutat un proiect de regulament privind violenţa în familie. Grupul de lucru cheamă la accelerarea finalizării acestor ordonanţe şi stabilirea instrumentelor necesare pentru implementare.

Grupul de lucru remarcă faptul că femeile din Moldova active în domeniile politic şi public se confruntă cu stigmatizarea şi discriminarea bazate pe stereotipuri de gen. Ele duc o povară dublă din cauza măsurilor inadecvate menite să sprijine reconcilierea între muncă şi responsabilităţile familiale. Femeile cu care a avut întâlniri Grupul de lucru au menţionat lipsa de grădiniţe sau existența celor ale căror program de lucru nu se potrivește cu programul de lucru al mamelor, precum şi lipsa de îndemnizaţii pentru locuinţă şi/sau transport pentru a îmbunătăţi accesul mamelor la locul de muncă şi familie. Aceste discrepanţe sunt discriminatorii în practică şi trebuie luate măsuri pentru a le rezolva.

Grupul de lucru a auzit în repetate rînduri din partea mai multor actori despre atitudinile patriarhale, care au un impact negativ asupra imaginii, statutului şi egalității de şanse ale femeilor. Această realitate încurajează Guvernul să ia măsuri concrete pentru a creşte gradul de conştientizare publică şi sprijinul pentru egalitatea între femei şi bărbaţi în toate aspectele vieţii, inclusiv prin creşterea înţelegerii publice a garanţiilor constituţionale privind separarea dintre biserică şi stat.

Grupul de lucru constată o lacună importantă în sistemul național al drepturilor omului pentru soluționarea cazurilor de încălcare a drepturilor femeilor. Nici unul din cei patru avocaţi parlamentari nu își axează activitatea pe drepturile femeilor, în ciuda rapoartelor frecvente privind încălcările în acest domeniu. Femeile care se confruntă cu forme multiple de discriminare, cum ar fi femeile membri ai grupurilor religioase minoritare, femeile cu dizabilități, femeile lesbiene, bisexuale şi transsexuale, femeile de etnie romă, femeile migrante - au nevoie de un mecanism eficient de monitorizare a situaţiei lor. Apărătorii drepturilor femeilor, inclusiv activişti, femei-jurnalişti implicate în jurnalismul de investigaţie, femei-avocaţi și femei-furnizori de servicii pentru victime ale violenţei şi traficului de persoane sunt supuse la ameninţări şi intimidare. Noul proiect privind instituţia naţională pentru drepturile omului din Republica Moldova ar trebui să rezolve această lacună serioasă şi să desemneze un mediator pentru drepturile femeilor. Monitorizarea eficientă a drepturilor femeilor în toate sectoarele vieţii, în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului este o prioritate, rezultatele căreia ar trebui să fie integrate în procesele și sistemele de responsabilizare a actului de guvernare.

În final, Grupul de lucru doreşte să mulţumească Guvernului pentru cooperarea în pregătirea vizitei și pe parcursul acesteia şi tuturor interlocutorilor pentru timpul şi deschiderea lor în discutarea problemelor legate de mandatul său.

Grupul de lucru va prezenta concluziile finale şi recomandările vizitei în Moldova în raportul care urmează a fi prezentat Consiliului pentru Drepturile Omului în iunie 2013.