17 Noiembrie 2008 — “Sa fii basarabean de vreo 200 de ani e o mare problema. Oarecum, suntem la fel ca cetatenii - atit arabi cit si evrei - care traiesc in Palestina si in Israel. Care, multi ani la rind s-au luptat pentru identitatea lor si pentru dreptul lor de a se integra in aceasta lume” rabufneste Grigore Tinica. Se caracterizeaza simplu: basarabean, medic, directorul Spitalului “ C.I. Parhon” din Iasi si ..om. E atit de inalt incit trebuie sa se aplece de fiecare data cind intra in saloanele bolnavilor. Amabilitatea si zimbetul profesional dispar insa atunci cind este intrebat ce inseamna pentru cetatenii Republicii Moldova intrarea Romaniei in Uniunea Europeana: “s-a creat sau se reface zidul sau sirma ghimpata de la Prut. Noi le-am inchis, le-am trintit usa in nas si i-am aruncat oarecum in bratele unor forte care nu le vor binele”. Grigore Tinica isi aminteste de medicul tinar care in 1984 a absolvit Facultatea de Medicina Generala “Nicolae Testemitanu din Chisinau” . A lucrat in spitale din Chisinau si s-a specializat la Moscova. Dar, crede doctorul Tinica, sansa s-a numit- in urma cu 16 ani- calitatea de bursier al Statului Român la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară -Fundeni, UMF “Carol Davila” Bucureşti, conducător ştiinţific Prof. Dr. Doc. Ioan Pop De Popa. Vroia sa se intoarca acasa in Republica Moldova. A ramas in Iasi dar spune cu mindrie de cite ori poate ca e roman basarabean. Indiferent unde s-ar afla: in Romania, in Republica Moldova sau in Franta sau Spania. Priveste tricolorul pe care l-a adus de la Chisinau si rabufneste : “Eu ma intorc. De fiecare data merg acasa pentru ca acolo am parinti, am frati, am prieteni. Eu sunt acasa si acolo si aici. E mai greu la granita. Trebuie sa mai astepti, ceea ce este un mic inconvenient. Dar, eu nu consider ca am plecat de acolo. Si relatiile stiintifice le pastrez cu colegii mei din Chisinau si Balti. Aceasta ne permite sa tinem legaturile strinse, sa ne mai vedem unii cu altii. Mai rau pentru ei. In ultimul timp ajung foarte greu in Romania la congresele noastre, la simpozioane. Trebuie sa treaca printr-o etapa de umilinta: sa obtina viza pentru Romania. Eu consider ca pentru un medic, profesor, inginer - in fine sunt foarte multi care au tangenta cu lumea stiintifica din Romania - este umilitor sa stai foarte multe zile, sau chiar luni sa astepti o viza pentru doua sau trei zile”. Prescuții politice Doctorul care acum face parte din elita Iasului are intr-un satuc din judetul Soroca, Republica Moldova o mama careia ii este singurul sprijin. O mama care- spune directorul Spitalului “C.I.Parhon” din Iasi nu vrea sa vina la fiu in Romania pentru a nu lasa mormintele familiei in paragina. Grigore Tinica povesteste: “Tatal meu - D-zeu sa-l ierte – a murit in 2001. Dar, in certificatul sau de nastere era scris < supus al Majestatii sale Regele Romaniei> . Acelasi lucru scrie si in certificatul de nastere al mamei mele. Si va povestesc ca tatal meu a fost si participant in al doilea razboi mondial. Pe data de 9 mai, acum noi sarbatorim Ziua Europei, atunci in URSS se sarbatorea ziua victoriei asupra Germaniei fasciste. Era invitat sa primeasca un cadou, ca veteran de razboi. Nu se ducea niciodata si veneau si-I aduceau cadoul acasa.Tata spunea: < vecinul meu, mos Anton a luptat in Armata Romana si lu-I nu-I dau nimic> . Dupa ce a luptat in Armata Romana, mos Anton a fost deportat in Turkmenistan. A stat multi ani acolo si s-a intors acasa. Tata spunea: < lui Anton nu-I da nimeni nimic dar el tot a luptat. Eu nu am mers de buna voie la razboi sa impusc pe cineva. La fel si Anton. Dar s-a intimplat sa fim pe baricade diferite si intimplator mie imi dau un premiu de 9 mai si lui Anton nu>. Daca era un premiu in bani, mergeau si lua ceva de baut si se imbatau pulbere amindoi. Tata nu a cerut nimic de la autoritatile de atunci. Cind i-am spus mi-a raspuns: am cetatenie romana din nastere si ar trebui ca cei care ne-au luat-o sa vina sa ne-o dea inapoi”. Telefonul doctorului Tinica suna. E chemat la terapie intensiva. Va ramine in istoria medicinei iesene: in anul 2000 a punctat prima operatie pe cord deschis. E membru in 10 societati profesionale din toata lumea. Are dubla cetatenie: moldoveneasca si romana. Acesta şi alte materiale le puteţi găsi în noua ediţie a revistei electronice ACUM http://www.acum.tv