7 Decembrie 2011 — Semnarea recentă a Acordului privind crearea zonei de liber schimb în Comunitatea Statelor Independente (CSI) trebuie privită mai degrabă cu reticenţă, decât cu optimism. Deşi noul Acord reprezintă doar schimbarea formei şi nu a conţinutului, el nu este inutil, având potenţialul de a aduce anumite beneficii pentru Republica Moldova, susţine expertul economic IDIS Alexandru Fala în studiul său „Noul Acord privind crearea zonei de liber schimb în CSI – posibile consecinţe pentru Republica Moldova”. Lucrarea a fost prezentată la 7 decembrie 2011 şi este inclusă în Raportul de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (NED).

Noul Acord nu generează o protecţie mai bună pentru Republica Moldova, care rămâne în continuare vulnerabilă la izbucnirea „conflictelor comerciale”. Un argument în acest sens derivă din faptul că prevederile Acordului nu se extind asupra resurselor energetice, zahărului, alcoolului şi metalelor: „În aceste condiţii, se menţine riscul izbucnirii unor noi războaie comerciale între statele membre ale CSI. Mai mult, trebuie să ţinem cont şi de aspectele neeconomice şi de eventualitatea ca semnarea acestui acord să fi fost o încercare a Moscovei de a-şi consolida poziţia geopolitică”, afirmă Alexandru Fala de la IDIS „Viitorul”.

Deşi semnarea acordului ar evita o posibilă „supărare” a Kremlinului faţă de Chişinău, ea denotă mai degrabă slăbiciunile Republicii Moldova. Alexandru Fala: „Cu o economie necompetitivă, cu o imunitate redusă la şocurile externe, Republica Moldova este nevoită să dea dovadă de smerenie, în special în relaţiile sale cu Federaţia Rusă”.

Astfel, orientarea mărfurilor moldoveneşti pe piaţa estică poate fi privită ca o expresie a lentei reformări a economiei naţionale, care cu greu se adaptează la condiţiile concurenţei globale, explică economistul: „Piaţa estică este mai uşor de accesat pentru produsele moldoveneşti, deoarece este mai puţin pretenţioasă decât cea europeană în materie de standarde. Republica Moldova renunţă anevoios la cerinţele tehnice din perioada sovietică, numărul standardelor GOST fiind foarte mare”. Or, armonizarea la normele internaţionale, şi în special la cele ale UE, este un proces costisitor şi dificil. Totuşi, deşi piaţa estică are o mare importanţă, se atestă o tendinţă de diminuare a comerţului cu CSI.

Cert este că Acordul privind crearea zonei de liber schimb în CSI nu creează obstacole pentru promovarea în continuare a vectorului european de către Republica Moldova, consideră economistul Alexandru Fala: „Din perspectivă economică, UE are o poziţie indiferentă vizavi de deschiderea mai mare a Republicii Moldova către CSI, care nicidecum nu poate crea riscuri din cauza ponderii infime a produselor moldoveneşti pe piaţa europeană, precum şi a dificultăţilor legate de racordarea la standarde de calitate mai înaltă”.

Totodată, conformarea la standardele UE este o premisă pentru dezvoltarea Republicii Moldova, inclusiv şi pentru asigurarea exportului cu mărfuri calitative şi competitive ca preţ. La urma urmelor, un export mai calitativ va permite consolidarea produselor moldoveneşti atât pe piaţa UE, cât şi pe alte pieţe, inclusiv în CSI.