Nume
Parola
Vizualizări: 3316
Pentru a beneficia de Acordul de liber schimb cu UE, e nevoie de a creşte competitivitatea sectorului agro-alimentar
23 Mai 2011 — Perspectiva semnării unui Acord de liber schimb cu UE pune şi mai acut problema creşterii competitivităţii produselor agro-alimentare moldoveneşti. Or, pe termen scurt, producătorii şi procesatorii vor fi afectaţi de afluxul de produse mai ieftine şi mai calitative din spaţiul UE, în special cei din unele sectoare sensibile, cum ar fi băuturile alcoolice, tutunul şi zahărul. Cert e că fără a face faţă standardelor de marketing acceptate în UE nu vom avea acces pe respectiva piaţă. Aceasta înseamnă un mod corect de formare a preţurilor, promovare eficientă a produselor, respectarea cerinţelor de calitate, de siguranţă alimentară şi de ambalare, pieţe de desfacere accesibile.

În negocierile cu UE, autorităţile trebuie să se concentreze pe obţinerea unui regim de liber schimb pentru acele produse care au avantaj comparativ, cum ar fi vinurile, fructele şi legumele proaspete ş.a. Între timp, e nevoie de a facilita intrarea exportatorilor moldoveni pe pieţele externe şi de a simplifica procedurile vamale. Nici pieţele locale nu par a fi suficient de accesibile micilor producători locali, fiind necesară asigurarea accesului acelor care satisfac criteriile de calitate sau crearea unor pieţe separate. Totodată, e nevoie de a crea un sistem unic de control, pentru a evita confuziile, birocraţia excesivă şi pentru a reduce cheltuielile suportate de stat.

Toate aceste măsuri trebuie luate neîntârziat şi nu sunt legate doar de perspectiva semnării unui Acord de liber schimb cu UE. Până la urmă, faptul că acum avem o infrastructură subdezvoltată de marketing agricol creează constrângeri în calea modernizării sectorului agro-alimentar, al sporiri competitivităţii produselor moldoveneşti şi implicit al creşterii veniturilor agenţilor economici şi statului.

Acestea sunt principalele concluzii ale Grupului de lucru pe agricultură şi dezvoltare regională al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Recomandările reprezintă produsul unei mese rotunde desfăşurate la 23 mai, ora 12:00, la care au participat funcţionari ai administraţiei publice centrale şi locale, experţi independenţi.
Propunerile au fost susţinute de cei 20 de participanţi. Aceştia au votat în unanimitate un pachet de recomandări pentru Guvernul RM:

• Centrarea prioritară a eforturilor pe sectoarele cu avantaj comparativ şi potenţial de a asigura valoare adăugată înaltă.
• Stabilirea unui sistem unificat de control, pentru a evita lipsa unor coordonări în ansamblu, şi a asigura reducerea cheltuielilor de întreţinere şi implementare, suprapunere în activitate, micşorarea numărului de controale necesare.
• Necesitatea elaborării unei strategii în domeniul asigurării politicilor de calitate, nu doar în domeniul siguranţei alimentare.
• Elaborarea unei strategii de negociere care să includă termeni propice de liberalizare a comerţului pe fiecare grup de produse.
• Menţinerea şi dezvoltarea în continuare a sistemelor de extensiune agricolă.
• Progrese reale în edificarea pieţelor en-gros regionale.
• Dezvoltarea infrastructurii de marketing fizice (de colectare, procesare, depozitare, păstrare, transportare) prin facilitarea şi stimularea investiţiilor private locale şi străine.
• Dezvoltarea lanţurilor valorice coordonate pe verticală prin facilitarea intrării pe piaţă a companiilor de achiziţii, procesatoare, stimulente fiscale, promovarea unor politici transparente şi clare referitoare la procedurile de import şi export.
• Crearea cooperativelor şi asociaţiilor de marketing prin politici fiscale şi legislaţie care să faciliteze asocierea producătorilor mici şi mijlocii.
• Elaborarea sistemelor de marketing şi informare, investiţii în traininguri pentru producători, procesatori, exportatori referitor la cerinţele şi standardele pieţelor externe, condiţiile de acces a acestor pieţe, evoluţia preţurilor, etc.
• Eliminarea tuturor barierelor la exportul produselor agricole, prin eliminarea practicilor organizate sau neorganizate deficiente şi corupte de implementare a legilor şi reglementărilor în vigoare, a complexităţii procedurilor de export

Pentru a asigura reprezentarea pe picior de egalitate a instituţiilor publice şi celor non-guvernamentale, la masa rotundă au fost aleşi doi co-preşedinţi ai Grupului de lucru. Astfel, Tudor Robu, Şeful Direcţiei Marketing şi relaţii internaţionale de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a fost delegat preşedinte din partea autorităţilor, iar Viorel Chivriga – din partea societăţii civile. Candidatura lui Viorel Chivriga a fost votată în unanimitate de către participanţii la eveniment.

Pe lângă grupul de lucru pe agricultură şi dezvoltare regională, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: vize, frontiere şi Transnistria; comerţ, servicii, concurenţă. În total, vor avea loc patru runde de mese rotunde pe fiecare dintre cele trei grupuri de lucru.

Scopul meselor rotunde este de a aborda subiecte sensibile din fiecare domeniu, care necesită atenţie şi politici inteligente, pentru a le racorda la standardele europene. Iată de ce fiecare eveniment finalizează cu un pachet de recomandări, care sunt votate în mod democratic de participanţii la mesele rotunde. Fiecare masă rotundă la care se întrunesc experţii este urmată de o conferinţă de presă, unde sunt prezentate public recomandările de politici. Acest format este unul care reuşeşte să permită atingerea consensului dintre autorităţi şi societatea civilă pe formula politicilor care urmează a fi puse la punct şi totodată în practică pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, în parteneriat cu Asociaţia Slovacă pentru Politică Externă, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova. Proiecte similare şi-au demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.