Vizualizări: 2549
Partidele au declarat cheltuieli de 4-5 ori mai mici decât cele reale în campania electorală din 2010
6 Decembrie 2010 — Cea mai mare problemă a campaniei electorale din 2010 este nedeclararea cheltuielilor şi veniturilor reale de către concurenţii electorali. Acest sindrom al ipocriziei în masă este favorizat în mare parte de legislaţia permisivă şi de reglementările deficitare. Astfel, partidele s-au complăcut în a secretiza finanţele virate în campanie, afişând doar sumele alocate pentru producerea materialelor de agitaţie electorală. Mai mult, din rapoartele financiare lipsesc cu desăvârşire salariile angajaţilor şi polit-tehnologilor. Or, ne vine greu să credem că aceştia ar fi prestat muncă de voluntariat. Nici concertele electorale nu se regăsesc la capitolul cheltuieli.
Dacă e să dăm crezare rapoartelor prezentate la CEC, atunci povara financiară a campaniilor e pusă deopotrivă pe umerii milionarilor în lei şi în valută, dar şi a şomerilor fără o leţcaie. Discrepanţa dintre datele raportate în declaraţiile de avere şi valoarea donaţiilor nu pare să trezească semne de întrebare pentru organele abilitate cu monitorizarea şi verificarea fluxurilor financiare ale partidelor.
Pentru a pune frâu tendinţei concurenţilor electorali de a se folosi de ambiguităţile legislaţiei şi de a se eschiva de la respectarea strictă a normelor legale, e nevoie de a trata neîntârziat deficienţele constatate. O soluţie ar fi nominalizarea expresă a cheltuielilor care trebuiesc declarate de partide şi instituirea unui mecanism de sancţionare a fraudelor financiare. Pe de altă parte, plafonul pentru donaţii trebuie micşorat, astfel încât să corespundă nivelului de trai al moldovenilor.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă şi obscuritate”, prezentat azi, 6 decembrie 2010, la IDIS „Viitorul”.
Regimul existent de finanţare privată a partidelor compromite din start competiţia electorală, afirmă expertul politic Sergiu Lipcean, unul din autorii studiului: „În actuala campanie plafonul pentru donaţii s-a cifrat la 1,5 milioane de lei pentru persoanele fizice şi 3 milioane de lei pentru persoanele juridice. Este foarte greu de crezut că un asemenea plafon poate diminua riscurile asociate cu corupţia politică, în special cele referitoare la vânzarea locurilor de pe lista partidelor, subiect atât de vehiculat, dar nedemonstrat până în prezent”.
Pentru a contrabalansa finanţarea privată a formaţiunilor politice, este nevoie de a recurge şi la finanţarea publică. Studiul recomandă autorităţilor să nu mai amâne această formulă de finanţare până în 2013, invocând dificultăţile bugetare. Totodată, acces la finanţele publice ar trebui să aibă toate partidele politice, indiferent de scorul electoral obţinut.
Analizând structura cheltuielilor electorale în campania din 2010, Sergiu Lipcean de la IDIS „Viitorul” constată că cele patru partide câştigătoare care vor accede în Legislativ au reuşit să combine atât resursele umane, cât şi pe cele promoţionale: „Unele partide au încercat să compenseze deficitul de oameni cu publicitatea electorală masivă, în special la TV, ceea nu le-a fost de ajutor”.
Cheltuielile reale în campania pentru alegerile generale anticipate din 28 noiembrie curent le depăşesc de 4-5 ori pe cele declarate, susţine politologul Cornel Ciurea: „Costurile totale de campanie a trei partide politice – PCRM, PLDM şi PDM – ar putea să ajungă la 42 de milioane de lei pentru fiecare”. Menţionăm că pentru estimarea cheltuielilor nedeclarate au fost alese doar trei formaţiuni, în baza principiului competitivităţii financiare. Bugetele simulate în studiu sunt aproximative şi nu au pretenţia exactităţii.
Pe articole de cheltuieli, se remarcă o implicare masivă a concurenţilor în organizarea campaniei în teritoriu (raioane, primării). La acest categorie, suma per formaţiune se cifrează la aproape 13 milioane de lei, ceea ce reprezintă o pătrime din totalul bugetului, estimează Cornel Ciurea. În umbră rămân şi costurile suportate pentru consultanţa oferită de polit-tehnologii invitaţi din Federaţia Rusă sau Occident: „Costurile acestor servicii, în special pentru partidele mari, se apropie de 1 milion de dolari, cifră care reprezintă aproximativ 20% din bugetul de campanie a unui partid mare”, explică co-autorul studiului, Leonid Litra.
Cumulate cu costurile care nu puteau fi supuse monitorizării din cauza accesului complicat la date, bugetul total simulat al campaniei pentru PCRM, PLDM şi PDM se ridică la apr. 54 de milioane de lei pentru fiecare dintre partide. Printre cheltuielile nedeclarate, care nu pot fi monitorizate, se numără cadourile electorale, onorariile pentru comentatori şi jurnaliştii afiliaţi, dar şi utilizarea tehnologiilor electorale murdare, inclusiv în ziua alegerilor. Cornel Ciurea de la IDIS „Viitorul” estimează că toate astea se cotează la cel puţin 1 milion de dolari per partid. Din această cauză, bugetul total simulat de campanie al PCRM, PLDM şi PDM ar putea atinge cifra de 4,5-5 milioane de dolari pentru fiecare formaţiune.
Totuşi, alegerile din 2010 nu pot fi calificate drept deosebit de costisitoare; partidele politice din Moldova au cheltuit în medie 2 euro pentru fiecare participant, ceea ce corespunde parametrilor obişnuiţi pentru spaţiul post-sovietic.
Cele mai mari donaţii către partide în campania din noiembrie le-au făcut, în mare parte, persoanele care se aflau în primele 10-20 poziţii pe lista formaţiunilor antrenate în scrutin, constată Cornelia Cozonac de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice: „Mărimea donaţiilor scade proporţional cu poziţia din listă. Configuraţia de după alegeri arată că majoritatea donatorilor generoşi din partidele care au trecut pragul electoral au şi intrat în garnitura legislativă”.
Paradoxal este că mulţi şomeri sau pensionari cu venituri mici au făcut donaţii de neneglijat. Cornelia Cozonac: „Pentru PDM au făcut donaţii de la 3000 la 100 000 de lei cel puţin 21 de persoane neangajate în câmpul muncii. De asemenea, şase pensionari au donat partidului sume între 3200 şi 90 mii de lei. Pentru PLDM au făcut donaţii între 3000 şi 40 000 de lei şase pensionari. În rapoartele financiare ale PL nu am găsit donatori şomeri sau pensionari, iar pe cei de la Partidul Comuniştilor nu am putut să-i verificăm, deoarece în rapoartele financiare nu se indică dacă cel care varsă bani în visteria formaţiunii e angajat sau nu în câmpul muncii”.
Studiul recomandă eliminarea problemelor legate de potenţialii donatori fictivi prin reglementarea normativă clară a corelaţiei dintre declaraţiile de venit şi valoarea donaţiilor. Totodată, este necesară interzicerea donaţiilor din surse care nu pot fi verificate în scopul demonstrării provenienţei legale a sumelor respective.
Autorii insistă totodată ca autoritatea electorală, CEC, să fie cea investită cu toate atribuţiile de rigoare pentru efectuarea monitorizării şi controlului asupra finanţării atât pe durata campanie, cât şi între campanii. Or, experienţa campaniilor precedente a demonstrat că dependenţa CEC de expertiza altor instituţii are drept efect neutralizarea instrumentelor de control şi de sancţionare.
Iniţiativa realizării studiului „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă şi obscuritate” aparţine IDIS „Viitorul”, think-tank care a analizat acest aspecte şi în campaniile pentru alegerile generale din 5 aprilie şi 29 iulie 2009.
Analiza cheltuielilor oficiale a fost efectuată în cadrul proiectului „Promovarea unui vot conştient în alegerile generale din 2010”, implementat cu susţinerea financiară a Fundaţiei Est-Europene din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei / DANIDA şi Fondul Naţional pentru Democraţie (NED). Capitolul pe transparenţa donaţiilor a fost realizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei „Cunoaşte-ţi candidatul!”, derulată cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova.
Dacă e să dăm crezare rapoartelor prezentate la CEC, atunci povara financiară a campaniilor e pusă deopotrivă pe umerii milionarilor în lei şi în valută, dar şi a şomerilor fără o leţcaie. Discrepanţa dintre datele raportate în declaraţiile de avere şi valoarea donaţiilor nu pare să trezească semne de întrebare pentru organele abilitate cu monitorizarea şi verificarea fluxurilor financiare ale partidelor.
Pentru a pune frâu tendinţei concurenţilor electorali de a se folosi de ambiguităţile legislaţiei şi de a se eschiva de la respectarea strictă a normelor legale, e nevoie de a trata neîntârziat deficienţele constatate. O soluţie ar fi nominalizarea expresă a cheltuielilor care trebuiesc declarate de partide şi instituirea unui mecanism de sancţionare a fraudelor financiare. Pe de altă parte, plafonul pentru donaţii trebuie micşorat, astfel încât să corespundă nivelului de trai al moldovenilor.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă şi obscuritate”, prezentat azi, 6 decembrie 2010, la IDIS „Viitorul”.
Regimul existent de finanţare privată a partidelor compromite din start competiţia electorală, afirmă expertul politic Sergiu Lipcean, unul din autorii studiului: „În actuala campanie plafonul pentru donaţii s-a cifrat la 1,5 milioane de lei pentru persoanele fizice şi 3 milioane de lei pentru persoanele juridice. Este foarte greu de crezut că un asemenea plafon poate diminua riscurile asociate cu corupţia politică, în special cele referitoare la vânzarea locurilor de pe lista partidelor, subiect atât de vehiculat, dar nedemonstrat până în prezent”.
Pentru a contrabalansa finanţarea privată a formaţiunilor politice, este nevoie de a recurge şi la finanţarea publică. Studiul recomandă autorităţilor să nu mai amâne această formulă de finanţare până în 2013, invocând dificultăţile bugetare. Totodată, acces la finanţele publice ar trebui să aibă toate partidele politice, indiferent de scorul electoral obţinut.
Analizând structura cheltuielilor electorale în campania din 2010, Sergiu Lipcean de la IDIS „Viitorul” constată că cele patru partide câştigătoare care vor accede în Legislativ au reuşit să combine atât resursele umane, cât şi pe cele promoţionale: „Unele partide au încercat să compenseze deficitul de oameni cu publicitatea electorală masivă, în special la TV, ceea nu le-a fost de ajutor”.
Cheltuielile reale în campania pentru alegerile generale anticipate din 28 noiembrie curent le depăşesc de 4-5 ori pe cele declarate, susţine politologul Cornel Ciurea: „Costurile totale de campanie a trei partide politice – PCRM, PLDM şi PDM – ar putea să ajungă la 42 de milioane de lei pentru fiecare”. Menţionăm că pentru estimarea cheltuielilor nedeclarate au fost alese doar trei formaţiuni, în baza principiului competitivităţii financiare. Bugetele simulate în studiu sunt aproximative şi nu au pretenţia exactităţii.
Pe articole de cheltuieli, se remarcă o implicare masivă a concurenţilor în organizarea campaniei în teritoriu (raioane, primării). La acest categorie, suma per formaţiune se cifrează la aproape 13 milioane de lei, ceea ce reprezintă o pătrime din totalul bugetului, estimează Cornel Ciurea. În umbră rămân şi costurile suportate pentru consultanţa oferită de polit-tehnologii invitaţi din Federaţia Rusă sau Occident: „Costurile acestor servicii, în special pentru partidele mari, se apropie de 1 milion de dolari, cifră care reprezintă aproximativ 20% din bugetul de campanie a unui partid mare”, explică co-autorul studiului, Leonid Litra.
Cumulate cu costurile care nu puteau fi supuse monitorizării din cauza accesului complicat la date, bugetul total simulat al campaniei pentru PCRM, PLDM şi PDM se ridică la apr. 54 de milioane de lei pentru fiecare dintre partide. Printre cheltuielile nedeclarate, care nu pot fi monitorizate, se numără cadourile electorale, onorariile pentru comentatori şi jurnaliştii afiliaţi, dar şi utilizarea tehnologiilor electorale murdare, inclusiv în ziua alegerilor. Cornel Ciurea de la IDIS „Viitorul” estimează că toate astea se cotează la cel puţin 1 milion de dolari per partid. Din această cauză, bugetul total simulat de campanie al PCRM, PLDM şi PDM ar putea atinge cifra de 4,5-5 milioane de dolari pentru fiecare formaţiune.
Totuşi, alegerile din 2010 nu pot fi calificate drept deosebit de costisitoare; partidele politice din Moldova au cheltuit în medie 2 euro pentru fiecare participant, ceea ce corespunde parametrilor obişnuiţi pentru spaţiul post-sovietic.
Cele mai mari donaţii către partide în campania din noiembrie le-au făcut, în mare parte, persoanele care se aflau în primele 10-20 poziţii pe lista formaţiunilor antrenate în scrutin, constată Cornelia Cozonac de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice: „Mărimea donaţiilor scade proporţional cu poziţia din listă. Configuraţia de după alegeri arată că majoritatea donatorilor generoşi din partidele care au trecut pragul electoral au şi intrat în garnitura legislativă”.
Paradoxal este că mulţi şomeri sau pensionari cu venituri mici au făcut donaţii de neneglijat. Cornelia Cozonac: „Pentru PDM au făcut donaţii de la 3000 la 100 000 de lei cel puţin 21 de persoane neangajate în câmpul muncii. De asemenea, şase pensionari au donat partidului sume între 3200 şi 90 mii de lei. Pentru PLDM au făcut donaţii între 3000 şi 40 000 de lei şase pensionari. În rapoartele financiare ale PL nu am găsit donatori şomeri sau pensionari, iar pe cei de la Partidul Comuniştilor nu am putut să-i verificăm, deoarece în rapoartele financiare nu se indică dacă cel care varsă bani în visteria formaţiunii e angajat sau nu în câmpul muncii”.
Studiul recomandă eliminarea problemelor legate de potenţialii donatori fictivi prin reglementarea normativă clară a corelaţiei dintre declaraţiile de venit şi valoarea donaţiilor. Totodată, este necesară interzicerea donaţiilor din surse care nu pot fi verificate în scopul demonstrării provenienţei legale a sumelor respective.
Autorii insistă totodată ca autoritatea electorală, CEC, să fie cea investită cu toate atribuţiile de rigoare pentru efectuarea monitorizării şi controlului asupra finanţării atât pe durata campanie, cât şi între campanii. Or, experienţa campaniilor precedente a demonstrat că dependenţa CEC de expertiza altor instituţii are drept efect neutralizarea instrumentelor de control şi de sancţionare.
Iniţiativa realizării studiului „Finanţarea partidelor politice: între transparenţă şi obscuritate” aparţine IDIS „Viitorul”, think-tank care a analizat acest aspecte şi în campaniile pentru alegerile generale din 5 aprilie şi 29 iulie 2009.
Analiza cheltuielilor oficiale a fost efectuată în cadrul proiectului „Promovarea unui vot conştient în alegerile generale din 2010”, implementat cu susţinerea financiară a Fundaţiei Est-Europene din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida), Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei / DANIDA şi Fondul Naţional pentru Democraţie (NED). Capitolul pe transparenţa donaţiilor a fost realizat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice în cadrul campaniei „Cunoaşte-ţi candidatul!”, derulată cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova.
Autor: IDIS Viitorul
Toate comunicatele de presă ale aceluiaşi autor
Toate comunicatele din categoria curentă
Toate comunicatele din categoria curentă
Categorii comunicate
- Administraţie Publică 2285
- Afaceri 808
- Angajări & Joburi 166
- Armata & Serviciul Grăniceri & Vama 37
- Artă & Cultură 127
- Bănci & Asigurări 18
- Blogosfera 110
- Concursuri & Licitații 14
- Construcţii & Infrastructură 47
- Dezvoltare Regională 1655
- Diaspora 3
- Drepturile Omului & Justiţie 564
- eBooks / eReviste / eDocumente 7
- Economic & Statistică 329
- Educaţie & Instruire 750
- Export și Investiții 17
- Externe 165
- Fashion 0
- Fiscalitate & Finanţe & Contabilitate 116
- Industrie 10
- IT 30
- Media & Publicitate 365
- Mediu 36
- Mesaje 8
- Oferte & Prețuri 16
- Ong & Societate Civilă 1317
- Persoane Publice 140
- Politic & Electorala 1305
- Procuratura & MAI 120
- Public Relations 32
- Resurse Web 12
- Sănătate & Medicină 125
- Sindicate 4
- Social 580
- Sport 12
- Ştiinţă 80
- Tehnologia Informației și Comunicațiilor 287
- Telefonie & Comunicaţii 29
- Turism 33