30 Noiembrie 2015 — Pe 30 noiembrie 2015 a fost prezentat studiul sociologic care măsoară percepţia cetăţenilor asupra corupţiei şi a sectoarelor vulnerabile la venituri şi proprietăţi nejustificate, conflicte de interese şi incompatibilităţi. Raportul a fost elaborat de Serviciul Independent de Sociologie şi Informaţii „OPINIA” în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor Comisiei Naţionale de Integritate a Republicii Moldova”, finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Astfel, majoritatea absolută a populaţiei (96,7%) apreciază nivelul corupţiei în ţară ca fiind înalt, indiferent de categoria de vârstă, nivelul de educaţie sau mediul de reşedinţă.

Lăcomia funcţionarilor este menţionată de 15,5% din respondenţi ca factor care determină corupţia. O altă cauză este controlul exercitat asupra instituţiilor publice (13,9%), ceea ce presupune politizarea instituţiilor de ocrotire a normelor de drept şi a celor de reglementare.

Pe de altă parte, 62% din subiecţii investigaţi ar admite să-şi rezolve problemele pe căi neoficiale prin acțiuni de corupere, dintre aceştia 21,1% fiind dispuşi să ofere funcţionarului public o recompensă sau vreun serviciu dacă problema lor nu s-ar fi putut rezolva altfel.

Întrebaţi fiind cât de bine cunosc instituţiile care se ocupă de combaterea corupţiei, 92,7% din respondenţi au identificat Centrul Naţional Anticoruţie (CNA). Acesta e urmat de Procuratură (66,6%), Comisia Naţională de Integritate - CNI (64,1%) şi Ministerul Afacerilor Interne (60,3%). Aproape o treime din persoanele intervievate - 30% - consideră CNA ca fiind eficient în activitatea sa. CNI, la rândul său, este creditat cu 19,1%.

“Corupția sistemică distruge democrația, subminează funcționalitatea instituțiilor statului, erodează statul de drept și credibilitatea generală în sistemul politic. În cele din urmă, aceasta înseamnă mai puține investiții pentru o dezvoltare durabilă a țării și mai puține șanse pentru oameni, în special cei săraci, de a beneficia de reforme și servicii publice mai bune. După cum sugerează raportul, rădăcinile corupției sunt larg răspândite nu numai în sectorul public, dar de asemenea sunt alimentate de slaba conștientizare a populației și disponibilitatea acesteia să ofere mită.”, afirmă Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD.

“Raportul confirmă preocuparea majoră a cetățenilor Republicii Moldova referitor la nivelul corupției din societate și dorința acestora de implementare, într-o manieră consecventă și hotărâtă, a unor măsuri vizând combaterea eficientă a acestui fenomen, la toate nivelurile și în toate sectoarele. România rămâne, în continuare, dispusă să ofere sprijin autorităților Republicii Moldova, inclusiv Comisiei Naționale de Integritate, pentru implementarea reformelor în acest domeniu fundamental. Contăm, în același timp, pe voința fermă a clasei politice de la Chișinău de a promova schimbarea și sperăm că, în perioada următoare, va putea fi aprobat pachetul de legi în domeniul integrității și incompatibilităților, elaborat cu sprijinul acestui proiect finanțat de Guvernul României”, menţionează Adrian Bîrlă, prim colaborator al Ambasadei României în Republica Moldova.

Raportul elaborat de OPINIA analizează îndeosebi percepţia populaţiei faţă de impactul activităţii CNI. Astfel, doar 6,25% sesizează un impact pozitiv asupra nedeclarării veniturilor şi a proprietăţii, majoritatea fiind în aşteptarea unui efect imediat după depistarea unor nereguli.

“Acest sondaj ne oferă nu doar o imagine de ansamblu a eficienței, ci și indicatorul de bază al calității și progresului eforturilor noastre. Opinia cetățeanului rămâne a fi preocuparea forte a programelor naționale de integritate și în general al funcționării instituțiilor anticorupție. Reușita poate fi asigurată doar prin adevăr, iar rezultatele sondajului de opinie vor justifica și fortifica oportunitatea reformării în ansamblu a sistemului național anticorupție, precum și a Comisiei Naționale de Integritate în special.”, susţine Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate.

Înseşi persoanele intervievate au sugerat CNI stabilirea unor sancţiuni pentru venituri şi proprietăţi nejustificate: un sfert din respondenţi pledează pentru confiscarea bunurilor. O altă pedeapsă menţionată este cea penală.

Referitor la conflictul de interese, fiecare al patrulea participant la sondaj (18,8%) susţine că acestea se admit cel mai des la angajarea personalului în instituţiile de stat. 40,1% din totalul persoanelor intervievate consideră că Comisia Naţională de Integritate are un anumit impact pe dimensiunea conflictului de interese şi îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor legale.

Domeniul incompatibilităţilor este unul mai puţin cunoscut şi înţeles de populaţie. Totuşi, aproape jumătate din respondenţi ar putea oferi exemple de persoane care deţin simultan mai multe funcţii publice.

Raportul compilează şi o serie de recomandări formulate de 4 experţi intervievaţi. Printre acestea, menţionăm aplicarea unui criterii noi de numire şi angajare în funcţiile publice, evaluarea obiectivă a performanţelor funcţionarilor, desfăşurarea campaniilor de sensibilizare.

Studiul a fost elaborat în perioada august-noiembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1500 de respondenţi.