Chisinau, 20 Noiembrie 2013 — De Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC), marcată pe 20 noiembrie, specialiștii din domeniul sănătății din întreaga lume desfășoară diverse activități pentru sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor globale legate de BPOC și ameliorarea îngrijirii pacientului.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o patologie pulmonară gravă, ce prezintă un obstacol pentru respirația normală. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până în anul 2030, BPOC va fi a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică și a aerului din interiorul încăperilor, precum și expunerea la pulberi și substanțe chimice la locul de muncă.

Cele mai frecvente semne ale BPOC sunt: dispneea (sau senzația de insuficiență de aer), expectorațiile patologice și tusea cronică. Cu avansarea treptată în severitatea bolii, bolnavii de BPOC simt limitări în activitățile fizice cotidiene așa cum urcarea treptelor, transportarea valizei etc.

Diagnosticul BPOC este confirmat printr-un test simplu de spirometrie, care permite înregistrarea volumului de aer pe care omul îl poate inspira și expira, la fel, a vitezei cu care aerul pătrunde și iese din căile aeriene. Deoarece BPOC evoluează lent, boala este diagnosticată la persoanele cu vârsta peste 40 ani. Tratamentul adecvat poate ameliora simptomele și calitatea vieții oamenilor suferinzi de BPOC. 

În trecut, BPOC era mai frecvent întâlnită printre bărbați, însă, odată cu creșterea răspândirii tabagismului printre femei și creșterea expunerii la aerul poluat din interiorul locuințelor, maladia afectează ambele genuri în măsură aproximativ egală. Aproape 90% din cazurile de decese prin BPOC se înregistrează în țările cu venituri mici și medii, unde nu se aplică strategii efective pentru profilaxia și combaterea acestei maladii.

BPOC poate fi prevenită. Cauza principală de dezvoltare a BPOC este tabagismul (inclusiv inhalarea pasivă a fumului de țigară). Alți factori de risc sunt: poluarea aerului din interiorul încăperilor; poluarea aerului atmosferic; expunerea la pulberi și substanțe chimice la locul de muncă (vapori, substanțe și gaze iritante) ș.a. Convenția OMS privind controlul tutunului (CCCT) a fost elaborată că răspuns la globalizarea epidemiei fumatului, în scopul protecției de efectele nocive ale tutunului. CCCT este primul acord global în domeniul ocrotirii sănătății, care a fost încheiat între OMS și ratificat de peste 167 țări, inclusiv de Republica Moldova.

Conform estimărilor OMS, 65 de milioane de oameni de pe glob suferă de BPOC. Mai mult de 3 milioane de oameni au decedat de BPOC în anul 2005, ceea ce constituie 5% din totalul deceselor la nivel global.

În Republica Moldova, potrivit datelor statistice, în anul 2012 au fost înregistrați 43.730 bolnavi de bronșită și emfizem pulmonar, ceea ce constituie 154 la 10.000 populație adultă. Mortalitatea din acest grup de adulți a constituit 29,9 la 100.000 populație adultă.                           
______________________________________________________________________
Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"
str. C. Vîrnav 13, MD 2025, Chişinău, Republica Moldova
tel.: (+373 22) 57 22 00, fax: (+373 22) 57 22 05, e-mail: ifp@mednet.md; imspifp@mail.md, http://www.ifp.asm.md