19 August 2015 — Directorul Centrului Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova ”CONTACT”, Serghei Neicovcen, despre societatea civilă din Republica Moldova și rolul ei în promovarea integrării europene.

În orice stat democratic, o societate civilă activă, capabilă să mobilizeze oamenii pentru a face o schimbare spre bine, este o condiție obligatorie pentru o dezvoltare sănătoasă a societății. În Republica Moldova, deși avem multe organizații ale societății civile, activismul civic este extrem de redus. Serghei Neicovcen, directorul Centrului Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova ”CONTACT”, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, consideră că acest lucru se explică prin faptul că mai multe ONG-uri din Republica Moldova din start au fost create ca organizații care oferă în primul rând servicii comunitare. În rezultat, avem un șir de ONG-uri care prestează servicii, însă schimbarea la nivelul întregii societăți se lasă așteptată.

Dle Neicovcen, Centrul ”CONTACT” este cunoscut drept unul dintre cei mai activi susținători ai societăţii civile din Republica Moldova, prin oferirea serviciilor de informare şi consultanţă organizațiilor neguvernamentale. La cei 20 de ani de activitate pe care îi marchează în acest an Centrul ”CONTACT”, cum ați evalua activitatea acestuia?

Centrul ”CONTACT” a fost conceput din start drept o centru de resurse, care acordă servicii de informare, susținere și asistență organizațiilor societății civile din Moldova. Mă bucur că și după 20 de ani Centrul CONTACT nu și-a schimbat radical specificul de activitate, păstrându-și funcția de susținător al ONG-urilor din Republica Moldova și oferind un spectru larg de servicii, în special organizațiilor din teritoriu. Informația și asistența directă pe care o acordăm, manifestată prin instruiri, traninguri sau servicii de advocacy, este de mare valoare pentru ONG-uri.

În acești ani am reușit să creăm o rețea de centre ”CONTACT” - la sud și la nord, consolidându-ne astfel poziția. Centrele regionale create la Bălți și Cahul au fost dezvoltare de noi până în momentul în care acestea au devenit centre independente, oferind în prezent un șir variat de servicii. Centrul ”CONTACT” a încurajat și promovat numeroase organizații, care acum se dezvoltă de sine stătător, fără a mai avea nevoie de tutela noastră.

În concluzie, rămânem a fi un avocat al sectorului asociativ, susținând nu doar dezvoltarea fiecărui sector în parte, dar și promovând politici orientate spre dezvoltarea societății civile, în general.

Cum ați caracteriza în prezent societatea civilă din Republica Moldova?

Societatea civilă este foarte diferită de cea de acum 10 ani, fiind în permanentă schimbare. Mai mult, ea este foarte diversă și cu un nivel diferit de dezvoltare, așa cum sunt de fapt și țările – dezvoltate sau în curs de dezvoltare. ONG-urile dezvoltate sunt și cele mai vizibile, iar cu acestea avem relaţii specifice. Cu astfel de organizații de obicei stabilim parteneriate și activăm de la egal la egal. Este evident că nu poți oferi același tip de asistență pentru o organizație dezvoltată și pentru una care abia face primii pași. Respectiv, pentru fiecare ONG trebuie să avem o abordare individializată, care să răspundă necesităților de dezvoltare a acesteia. De fapt, organizațiile locale au cel mai mult nevoie de susținerea și îndrumarea noastră, ajutorul pe care îl acordăm constituind și un imbold pentru dezvoltarea lor. În linii generale, trebuie să recunosc faptul că nu este foarte dificil să lucrezi cu societatea civilă din Moldova. Aceasta este suficient de flexibilă, independentă și foarte ușor acceptă informația.

O societate democratică prespune existența unei societăți civile active. Pe cât de activă și bine pregătită este societatea civilă din Republica Moldova pentru a putea schimba lucrurile în țara noastră?

Societatea civilă din Republica Moldova este divizată în două segmente distincte. Circa 90% din tot spectrul de organizații ale societații civile din țara noastră au fost create din start pentru a oferi servicii comunitare, indiferent de ce gen – sociale, pentru tineri, bătrâni, servicii ecologice sau economice etc. Dacă punem pe cântar numărul organizațiilor care prestează servicii, atunci acestea cu mult prevalează celor care promovează politici publice. Deși în alte state de asemenea există egalitate între aceste două tipuri de organizații, totuși procentajul celor care prestează servicii nu este atât de mare ca în Moldova. Eu consider că avem prea puține organizații locale, regionale și naționale active în politici publice și advocacy, motiv pentru care nu reușim să schimbăm lucrurile în măsura în care ne dorim acest lucru.

Pentru a observa schimbări calitative este necesar să avem mai multe organizații care promovează politici publice și fac acțiuni de advocacy. Cu regret, realitatea arată că procentul organizațiilor create pentru a produce o schimbare, este mic.

Dacă analizăm care este misiunea majorității organiziațiilor societății civile din Moldova observăm că ele nu sunt pregătite să depășească bariera, care le-ar permite să devină organizații ce pot schimba lucrurile în Moldova. Respectiv, asta este marea noastră problemă. Pe de o parte avem foarte multe organizații, iar pe de altă parte activismul civic este extrem de scăzut. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că misiunea lor directă este de ajuta tinerii, bătrânii, copiii etc. Cel mai mult la ce ne putem aștepta de la aceste organizații este mobilizarea comunității pentru soluționarea unor probleme locale. Atât. Pentru alte tipuri de mobilizare aceste organizații nu au capacitatile şi motivarea necesară.

În majoritatea proiectelor realizate până acum, noi promovăm buna guvernare la nivel local și transparența autorităților locale. În rezultat, observăm că societatea civilă nu se percepe în calitate de factor al schimbării. Încercarea noastră de a consolida eforturile și capacitățile organizațiilor locale, astfel încât acestea să devină nu doar promotori ai serviciilor, dar și ai schimbării, nu întotdeauna este reușită. Este ca și cum ai încerca să schimbi un om, care după ce timp de 10 ani a făcut un lucru, acum îl înveți să facă altceva. Oamenii participă la seminarele noastre, însă până la urmă observăm că le vine foarte greu să-și schimbe viziunile. Sunt foarte puține organizații care conștientizează că rolul lor nu este doar de a presta servicii, dar de a fi și un actor al schimbării.

Această situație este generată și de faptul că reprezentanții organizațiilor din teritoriu nu de fiecare dată doresc sau au curajul să fie antagoniștii autorităților. Însă acțiunile de lobby şi advocacy nu înseamnă nicidecum că ești de cealaltă parte a baricadei, ci doar că încerci să promovezi schimbarea și să ajuți comunitățile să realizeze politici în interesul cetățeanului.

Centrul ”CONTACT” a inițiat o campanie de informare şi sensibilizare a publicului din regiunile nord şi centru despre impactul şi beneficiile integrării europene a Republicii Moldova. La ce etapă este campania și cum ați evalua reușita acesteia?

Campania noastră de informare împlinește în curând un an de zile, timp în care am organizat o serie de acțiuni de promovare a valorilor europene în mai multe localități din țară. Acum suntem la etapa de desfășurare a dezbaterilor în 10 centre raionale, pregătind și 10 expoziții itinerante despre beneficiile integrării europene.

Cu toate acestea, trebuie să constat că încercările noastre, dar și ale altor organizații de a promova integrarea europeană, nu au efectul scontat. Există foarte mulți factori care nu permit ca eforturile noastre să schimbe esențial lucrurile. Datele diferitor barometre de opinie arată că numărul cetățenilor care susțin direcția europeană de dezvoltare a Republicii Moldova, încă este în scădere. Problema este că noi încercăm să promovăm UE ca un proiect de integrare deja realizat. Explicăm cetățenilor care sunt condițiile de trai din UE, le arătăm cât de bine se trăiește acolo etc. Da, acesta este un mesaj puternic, însă oamenii au o altă percepție. Ei nu au nimic împotriva UE și într-adevăr conștientizează că acolo este mai bine, însă ei nu văd clar acest drum care duce spre o viață mai bună.

Pentru ei acest drum este unul foarte ambiguu, pe care-l văd doar până la orizont. Mai departe nu văd nimic și nu-i ajută niciun indicator, nicio hartă și nici cel mai performant GPS. Cu alte cuvinte, oamenii nu înțeleg, unde merg. În aceste condiții este extrem de dificil să ai un dialog eficient cu oamenii, pentru că ei nu asociază direct confortul care există în UE cu procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Diferența este una foare mare. Putem să vorbim la infinit că în Europa este foarte bine, dar oamenii vor să trăiască acum, fiind interesați de felul cum pot fi rezolvate problemele lor în prezent și nu în viitor.

De aceea este foarte important pentru noi acum nu atât promovarea valorilor și principiilor europene, ci promovarea modelul european de dezvoltare a Republicii Moldova prin prizma Acordului de Asociere cu UE, ca fiind cel mai promițător pentru viitorul țării noastre.

Realizat de Mariana Tabuncic, Platforma societății civile ”Pentru Europa”.