11 Februarie 2015 — Când mergi spre Criuleni, pe traseu, nu departe de Chişinău, nu ai cum să nu remarci valea pitorească din defileul Goian şi nu ai cum să treci cu vederea extraordinara pantă abruptă, care impresionează prin felul în care natura – arhitect iscusit, a clădit în timp parcă, o fortăreață din roci ce se înalţă falnic şi ocrotitor peste râulețul de la poalele sale și șerpuiește lin spre Nistru. Acolo unde defileul se sfârșește, în apropierea satului Hruşova, poţi vedea mai bine râulețul cu două poduri peste el şerpuind de-a lungul satelor ce urmează, păzindu-le parcă de primejdii. Iar în apropiere de satele Boşcana şi Coşerniţa, se întinde o vale imensă, plană prin care curge uşor şi liniştit râulețul Ichel revărsându-se în fluviul Nistru. Izvoarele de prin părţile locului, unele dintre care sunt monumente ale naturii, satul Coşerniţa şi casa-muzeu, creată de un localnic, dar şi casele vechi tradiţionale moldoveneşti impresionează.
La prima vedere, peisajul ar părea unul frumos, pitoresc şi ademenitor pentru localnici, oaspeţi din alte regiuni şi turişti străini curioşi de a cunoaşte locuri noi și frumoase în Moldova. Dacă însă întorci capul spre râu şi priveşti cu atenţie în jur, peisajul frumos capătă o altă nuanță, diferită de prima: mormane de deşeuri menajere adunate pe maluri, animale moarte aruncate la întâmplare, deşeuri de grajd aduse de localnici şi depozitate în apropiere, apa tulbure și însoţită de un miros neplăcut. Înțelegi atunci că râul, care este o bogăție a naturii și o sursă de viață pentru oameni și pentru vietățile acvatice, prezintă de fapt un pericol pentru sănătate, viață și pentru viitor. Trist peisaj…amăgitor…
Te apropii de râu, î-l vezi înnămolit, cu apă tulbure, maluri dezgolite, fără copaci. Localnicii spun că apele reziduale ale satelor Ratuş, Cricova, Ciorescu, Făureşti, Goian, Hruşova, Boşcana, Coşerniţa se varsă în rîul Ichel iar sistemele de epurare ale apei fie că lipsesc, fie că sunt uzate completamente sau se află într-o stare proastă, în rezultat apa este puternic poluată. „Pe timp de vară animalele noastre beau apa din râul Ichel, iar noi consumăm produsele lor, probabil ne afectează sănătatea, dar ce să facem?... Unde să le adăpăm?” ne comunică un localnic din regiune în cadrul unui dialog.
Privești în jur şi ai impresia că râul Ichel este totuşi locul preferat pentru depozitarea gunoaielor al localnicilor. Aceeași întrebare survine: de ce se întâmpla acest lucru? E vina autorităților și organelor competente în domeniul protecției mediului că nu sancționează suficient pe cei care comit aceste fărădelegi sau e doar vina locuitorilor că nu au suficientă cultură și educație ecologică? Voluntarii, care de fapt sunt în mare parte elevii ce îşi fac studiile în şcolile din regiune şi care participă în cadrul bilunarelor ecologice, ne comunică că mai salubrizează uneori zona dar nu pot ţine însă pasul cu localnicii care s-au învăţat să arunce aici gunoaiele: „Ce folos că facem curăţenie în fiecare an pe malul râului Ichel, dacă peste o lună totul arată cum era iniţial. Deşeurile plutesc în apă şi malurile sunt împînzite cu ele… ”, ne spune o elevă de clasa a noua în cadrul unei întâlniri organizate la ei în şcoală.
Î-i întreb pe un grup de tineri pe care i-am întâlnit în cale dacă obișnuiesc vara să mearga la râu să se odihnească. În cor îmi răspund cu toții: “Nuuuu. E murdar acolo. Dar am vrea mult să avem posibiltatea să mergem în weekend cu prietenii să ne odihnim la râu, am vrea desigur, dar din păcate e mult prea murdar”.
Este exemplul râului Ichel unic pentru ţara noastră? Există în Moldova cel puţin un râu curat, limpede fără deşeuri, de care să fie mândru şi să se bucure în egală măsură cel care locuieşte la izvorul acestuia şi cel de la revărsarea sa? Nu. De ce nu avem astfel de râuri acasă? Cine se face responsabil de starea deplorabilă a râurilor noastre? Cine să le ofere ajutor? Cine să le salveze? Răspunsurile la aceste, dar și alte întrebări referitoare la starea râurilor noastre am încercat să la aflu de la tinerii din raioanele Criuleni, Orhei și mun. Chișinău, care locuiesc în bazinul râului Ichel.
Chiar dacă au între 12 şi 15 ani, tinerii pe care i-am cunoscut recent, în cadrul activităților de monitorizare biologică a calității apei din localitățile amplasate în bazinul râului, spun că soluții de salvare a râului Ichel dar şi a celorlalte râuri din ţară există, doar că este nevoie de efortul conjugat al tuturor actorilor societății: de la fiecare gospodar din fiecare sat, inclusiv tineri până la, ministrul mediului, ministrul sănătății, președinte de ţară, parlamentari, prim-ministru, primari, agenți economici, organe competente, etc. Ei spun că este necesar ca fiecare dintre cei sus-menționați să conștientizeze importanța unui mediu curat, fără de care viitorul unei țări, a unei societăți sănătoase, a copiilor este de neconceput și să contribuie în limitele împuternicirilor și posibilităților la salvarea lor. „Nu este neapărat să fii foarte bogat ca să trăiești într-un mediu curat și sănătos, este suficient să fii grijuliu cu un râu. E important să nu duci deșeurile la râu”, spune un elev de clasa a opta din orașul Criuleni.
Deși sunt încă relativ tineri, ei conștientizează pericolul situației în care ne-am pomenit cu toții astăzi și se arată dispuși se contribuie cum pot ei mai bine ca să salveze râul, să învețe cum să-l protejeze, să se mobilizeze pentru acțiuni de salubrizare, plantare de pomi, dar tot ei spun că pentru asta au nevoie și de susținere din partea celor maturi, celor care au împuterniciri de sancționare, celor care au capacitate de a atrage fonduri pentru construirea instalațiilor de epurarea a apelor, pentru implicarea guvernanților în elaborarea unor politici durabile de mediu. Totodată tinerii, spun că au nevoie de mai multe cunoștințe în domeniul protecției mediului, ca pe viitor, când vor fi viitori cetățeni activi să fie informați suficient și să nu repete aceleași greșeli pe care le-au comis părinții lor, ignorând protecția mediului, oferindu-le în rezultat această situație sinistră, pe care tinerii de unii singuri nu au cum să o repare.
Instruiri privind monitorizarea biologică a calității apei prin metoda macronevertebratelor acvatice am desfășurat în fiecare școală din bazinul Ichelului, unde au fost formate echipe de voluntari, care începând cu luna aprilie 2015 vor organiza activități practice de monitorizare a râului Ichel, iar rezultatele le vor plasa în format online pe pagina web: www.loveyourriver.md. Ulterior aceste rezultate, ar putea fi preluate de organele competente responsabile de protecția apelor pentru a redresa situația și a înlătura sursele de poluare. Activitatea este una simplă, dar foarte accesibilă și utilă, în mod special în cadrul orelor de biologie, unde se studiază ecosistemele acvatice.
Tinerii instruiți s-au arătat dornici să formeze echipe de voluntari prin care să monitorizeze calitatea apei, să identifice sursele de poluare și să sesizeze autoritățile vis-a-vis de aceste probleme ca ulterior împreună să elimine sursele de poluare și să nu mai admită pe viitor astfel de greșeli. Deschiși și energici și cel mai important – dispuși să participe activ la salvarea râurilor noastre, tinerii noștri au nevoie de susținerea și ajutorul autorităților pentru a căpăta încrederea că pot schimba lucrurile spre bine, că ei sunt importanți la ei acasă și că dreptul la un mediu sănătos le este asigurat.
Stimați guvernanți, care sunteți și părinți, cum ați proceda dacă copilul Dumneavoastră v-ar cere ajutor? Acum. Ați rămâne indiferenți sau ați sări să-l ajutați cum știți mai bine? L-ați lăsa să plece de acasă și să găsească în altă parte susținere şi ajutor? Acum când râurile noastre mor încet din cauza indiferenței, tinerii din țara noastră doresc să le reabiliteze și cer o mână de ajutor de la Dumneavoastră, de la persoanele care știu și pot să facă asta. Ei au nevoie de susținere și implicare din partea Dumneavoastră. Ei au nevoie să se simtă importanți și susținuți la ei acasă. Ei vor să trăiască într-o țară curată unde râurile curg libere și nu prezintă pericol pentru societate, pentru viitor, pentru viață. Ei vor să fie mândri de baștina lor și să vorbească cu respect despre cei care sunt responsabili de asigurarea și păstrarea unui mediu curat, cei care le-au auzit mesajul și împreună cu ei au readus Moldovei, acele râuri frumoase de care se mândreau strămoșii noștri pe acest picior de plai.
Activităţile de monitorizare biologică a calităţii apei în râul Ichel sunt organizate de Centrul Naţional de Mediu şi fac parte din proiectul "Rîurile noastre – provocarea apelor transfrontaliere", finanțat de Programul de Granturi Mici GEF, implementat de PNUD și cofinanțat de Fundația EcoCatalyst Foundation.