21 Octombrie 2009 — Extinderea europeana spre Est a primit recent o apreciere "pozitiva", dar ca deobicei unilateralista, conforma atitudinii traditionale a Rusiei fata de vecinatatea comuna cu Uniunea Europeana, care cuprinde statele din Europa de Est. Despre aceasta si alte aspecte ale relatiilor ruso-comunitare a vorbit D. Medvedev in timpul discursului sau in fata Parlamentului sarb, cu ocazia aniversarii a 65 ani de la eliberarea Belgradului de armata fascista, rostit la Belgrad, pe 20 octombrie curent. Liderul rus a facut o inventariere a problemelor spinoase care caracterizeaza relatiile Rusiei cu UE: securitatea pan-europeana, tentativele de revizuire a istoriei referitoare la cel de-al doilea Razboi Mondial, dar si caracterul procesul de integrare europeana [1].

Doar la o zi de la Consiliul permanent de parteneriat UE-Rusia la nivel de ministri de externe, intrunit la Bruxelles, care a contabilizat rezultatele minore inregistrate in timpul negocierile privind semnarea acordului strategic ruso-comunitar, Medvedev a subliniat ca largirea UE spre Est, nu "irita" nicidecum Rusia [2]. Deschiderea Moscovei este insa strans corelata de relatiile pe care viitorii potentiali membri ai UE le vor dezvolta cu statul rus. Cu cat mai pozitive acestea vor fi, cu atat mai ingaduitoarea va fi si Rusia. In esenta, demersul liderului rus are un subtext politic subtil, dar explicit, care exprima o "conditie" obligatorie pentre tarile cu aspiratii europene - sa dezvolte "partneriate amicale" cu Moscova.

Cu alte cuvinte, aceasta ar insemna ca R. Moldova, Ucraina sau orice alt stat din cadrul Parteneriatului Estic urmeaza sa trateze "preferential"/favorabil fosta metropola, daca doresc sa se regaseasca in cadrul Uniunii Europene, chiar daca Rusia uziteaza toate parghiile posibile (armate sau "de catifea") pentru a le mentine in sfera sa de influenta. Totodata, din afirmatia lui Medvedev, rezulta ca statele est-europene vor trebui sa se abtina de la actiuni care in viziunea ruseasca submineaza relatiile traditionale de prietenie dintre acestea, cum ar fi contestarea meritelor comunismului si URSS-ului sau aderarea/apropierea de NATO (care potrivit experientei Tarilor Baltice sau celor din Grupul de la Visegrad poate asigura cel mai eficient integrarea europeana a statelor post-sovietice).

Continuarea la Observatorul Politic (Denis Cenusa, politolog): www.cenusadi.wordpress.com