4 Noiembrie 2025 — În perioada 27–30 octombrie 2025, delegația Republicii Moldova a participat la cea de-a 49-a Sesiune a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, dedicată aniversării a 40 de ani ai Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Agenda a inclus teme-cheie pentru democrația locală europeană: reconstrucția Ucrainei, protecția aleșilor locali, statul de drept (2025–2028), implicarea tinerilor, guvernanța durabilă și combaterea dezinformării.

Un moment central al ședinței a fost adoptarea raportului privind aplicarea Cartei în Republica Moldova, elaborat de raportorii Gudrun Mosler-Törnström și Urs Jänett. Documentul a evidențiat atât progresele – dialog politic, descentralizare fiscală, lansarea strategiei de reformă – cât și provocările persistente: competențe ambigue, autonomie financiară redusă, supraveghere excesivă și capacitate instituțională limitată.

Menționăm că acest raport vine să refelecte situația actuală și modul de implementarea a angajamentelor autorităților Republicii Moldova, prevăzute în raportul/recomandarea nr. 436 din 2019 (pentru perioada 2012-2019), care intr-o maneră foarte critică stabilea derapaje enorme de la standardele Consiliului Europei în domeniul democrației locale din Republica Moldova, blocaje în procesul de dezcnetralizare/reforme, presiuni asupra APL și alte incălcări ale Cartei Europene a Autonomiei Locale. Spre deosebiere de rapoartele anterioare, raportul în cauză stabilește progrese importante în mai multe domenii ale democrației locale, dar și constată mai multe probleme sistemice, la care trebuie să atragă atenție și să le soluționeze autoritățile naționale.

Delegația Republicii Moldvova a transmis un mesaj ferm: autonomia/democrația locală este fundamentul democrației națioanale și a statului de drept; ea trebuie întărită și nu diminuată. Dezvoltarea țării și integrarea europeană nu poate avea loc fără un parteneriat strâns între autoritățile naționale și cele locale. Printre priorități: descentralizare reală, resurse financiare predictibile, dialog instituțional constant, formare profesională și remunerare adecvată, acces la fonduri repartizate corect, reducerea birocrației și presiunii asupra APL, implicarea femeilor și tinerilor, combaterea dezinformării etc.

Delegația a exprimat recunoștință față de conducerea Congresului și raportori pentru acest document vizionar și complex, munca lor și sprijinul permanent acordat autorităților locale din Moldova. Sesiunea a reafirmat că administrațiile locale sunt prima linie a democrației – acolo unde se construiește încrederea, solidaritatea și participarea civică.

Concluziile principale ale raportului CALRCE:

Raportul elaborat de CALRCE, este unul echilibrat, comprehensiv și obiectv. El confirmă un tablou complex al democrației/autonomiei locale din Republica Moldova.

La capitolul progrese principale se menționează:

- Dialog Politic: Îmbunătățirea semnificativă a dialogului și colaborării între Guvern și CALM/autoritățile locale. Fapt care a condus la identificarea și adoptarea mai multor dicizii/soluții la diverse probleme , iar în final la detensionarea situației în mai multe domenii

- Descentralizare Fiscală: Adoptarea pe parcursul anilo 2020-2025 a unor măsuri pentru consolidarea descentralizării fiscale și creșterea finanțării locale.

- Creșterea accestului la fonduri în baza reducerii gradului de politizare și aplicare a unor criterii obiective și inclusive

- Angajament Strategic în domeniul reformelor și depășirii fragmentării teritoriale: Lansarea Strategiei de Reformă a Administrației Publice 2023–2030. Crearea cadrului normativ privind asociațiile de dezvoltare intercomunitară/amalgamare voluntară și inițierea procesului de amalagamare.

- Îmbunătățirea situației în domeniul salarizării/remunerației din APL

Aspecte critice (problemele principale):

- Fragmentarea teritorială și capacitatea administrativă limitată: în special în zonele rurale.

- Atribuții, funcții, statutul lor juridic și sursa de finanțare (proprii, delegate, partajate etc.).

- Autonomie Financiară Limitată: resurse financiare insuficiente și dependență mare de transferurile de stat.

- Birocrație și control administrative exagerate asupra APL: o mulțime de organe/agenții de control, proceduri excesiv de centralizate și rigide (de ex. achiziții, mediu, construcții etc. ), o povara administrativă excesivă și supravegherea multiplă care consituie o barieră și limitează posibilitățile APL să-și exercite efectiv competențele.

- Lipsa unui cadrul legal clar, dezvoltat și detailat, care să reglementeze și să asigure funcționarea stabilă a unui mecanism de comunicare și dialog insituționalizat între Guvern/Parlament și CALM. Proiectul legii privind mecanimsul respectiv fiind blocat la nivel de Parlament, din motive necunoscute și în pofida suportului Consiliului Europei la elborarea lui, înaintării și înregistrării proiectului/inițiativei legislative de căre reprezentantul guvernării și avizului pozitiv al Guvernului.

INTERVENȚIA ȘI REACȚIA RAPORTORILOR

În cadrul ședinței, raportorii, membrii delegației Republicii Moldova și membri ai CALRCE din alțe țări și-au expus opinia privind raportul și situaia democtrației locale din Republica Moldova.

Raportorii Gudrun Mosler-Törnström și Urs Jänett au adresat mulțumiri sincere CALM și delegației Republicii Moldova pentru dialogul constant și colaborarea constructivă în cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. „Deși uneori discuțiile au fost dificile, toate părțile au reușit să ajungă la un consens asupra recomandărilor formulate — un rezultat care reflectă maturitatea democratică și angajamentul comun pentru guvernanță eficientă”, a subliniat reprezentanta Austriei la CALRCE.

De asemenea, Dna Gudrun Mosler-Törnström a subliniat că R. Moldova este considerată un exemplu de bune practici în cadrul Congresului. „Instrumentele dezvoltate împreună cu CALM și autoritățile locale moldovenești sunt apreciate și recomandate pentru a fi replicate în alte state membre. Acestea demonstrează că parteneriatele sincere, bazate pe încredere și expertiză locală, pot genera rezultate durabile și incluzive.”

La randul lor, toți membrii delegației Republicii Moldova au transmis un mesaj comun: democrația local din țara noastră a cunsocut progrese, dar ele nu sunt înca sustenabile și trebuie consolidate; autonomia locală este fundamentul democrației naționale și o condiție pentru statul de drept și european; roformele trebuie realizate doar în paerteneriat strâns cu autoritățile locale; autoritățile publice locale sunt pilonii încrederii cetățenilor în stat și un actor important în combaterea dezinformării etc. Menționăm că aceste mesaje și intervențiile delegației noastre au fost realizate prin discursuri în 4 limbi oficiale ale Consiliului Europei: engleză, franceză, germnană și italiană.

INTERVENȚIILE MEMBRILOR DELEGAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA
Viorel Furdui (CALM): Democrația locală din Moldova avansează, dar progresul obținut nu este ireversibil !

Viorel Furdui, director executiv al CALM, a salutat raportul privind aplicarea Cartei Europene a Autonomiei Locale în Republica Moldova, apreciindu-l ca echilibrat și esențial pentru consolidarea democrației locale.

El a subliniat în mod special:

Rolul crucial al aleșilor locali în apărarea adevărului și unității civice în contextul alegerilor parlamentare recente, marcate de dezinformare și presiuni externe.
Progresele democratice realizate prin colaborarea dintre CALRCE, CALM și Guvernul central, dar și persistența unor probleme sistemice ce necesită monitorizare continuă.
Solicitarea implicării CALRCE în reformele APL încă din faza de concepție, pentru a asigura durabilitatea și respectarea standardelor europene.
Îm mod special, Viorel Furdui a atenționat asistența despre necesitatea de a consolida progresele menționate: „Progresul obținut nu este ireversibil, iar consolidarea parteneriatului strategic dintre CALM, Guvern și Consiliul Europei este vitală pentru transformarea acestuia în reformă autentică, sustenabila și în interesul prioritar al oamenilor.”

De asemenea, Directorul CALM a exprimat îngrijorarea față de situația primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, sancționat prin interdicția de intrare în spațiul Schengen fără o decizie judecătorească și fără prezentarea motivelor clare, ceea ce poate consitui un precedent periculos: „Aceasta nu este o problemă individuală, ci una care vizează statutul aleșilor locali și respectarea statului de drept”, a declarat Furdui, solicitând ca acest caz să fie analizat și în cadrul Comitetului de Monitorizare al CALRCE.

În încheiere, Furdui a transmis un mesaj de încredere: Moldova este pe drumul cel bun, dar succesul democratic trebuie protejat prin efort comun și parteneriat autentic.

Valentina Casian: „Democrația locală este primul bastion al adevărului”

La Strasbourg, Valentina Casian, primara municipiului Strășeni și vicepreședinta CALM, a denunțat dezinformarea ca armă strategică ce subminează democrația și orientarea europeană a Moldovei. A salutat acuratețea raportului Congresului, care reflectă ingerințele externe și riscurile electorale.

„Primarii au fost în prima linie – au comunicat, au calmat temerile și au apărat adevărul.”
Casian a cerut investiții în educație civică, sprijin pentru comunicarea transparentă și un spațiu public bazat pe informație verificată.
„Primarii trebuie sprijiniți – nu lăsați singuri în fața valului de manipulare.”

Maria Galiț: „Autonomia locală este o piatră de temelie a parcursului nostru european”

Maria Galiț, primara comunei Sărata Veche și vicepreședintă CALM, a exprimat recunoștință pentru raportul echilibrat privind Carta autonomiei locale. Aleasa locală a salutat progresele în dialogul politic și descentralizare, dar a avertizat asupra riscurilor fragmentării administrative.

„Comasarea comunelor trebuie să fie precedată de analize și consultări autentice.”
Galiț a pledat pentru colaborare intercomunală flexibilă, autonomie financiară consolidată și competențe clar delimitate.
„Doar o administrație locală puternică și responsabilă poate construi o societate echitabilă și rezilientă.”

Alexandr Tarnavschi: „O Găgăuzie puternică înseamnă o Moldovă mai stabilă”

Alexandr Tarnavschi, deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, a susținut ferm autonomia locală și respectarea principiilor democratice. Tarnavschi a apreciat atenția acordată propunerilor CALM și a avertizat că lupta împotriva corupției nu trebuie să afecteze autonomia etnică.

„Găgăuzia nu este o problemă, ci o realizare pentru Moldova.”
Tarnavschi a cerut statut juridic clar, autonomie instituțională și distribuție echitabilă a bugetului.
„O Găgăuzie puternică face întreaga țară mai solidă și mai stabilă.”

Făcând trimitere la concluziile raportului CALRCE, Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, vicepreședinte al CALM și președintele delegației R. Moldova la Congres, a subliniat deficiențele care afectează capacitatea de dezvoltare a comunităților.

Ion Ceban (Primarul general al mun. Chișinău): „Raportul Consiliului Europei este clar și fără echivoc: autoritățile locale din Republica Moldova continuă să aibă competențe limitate, autonomie financiară redusă și o povară administrativă excesivă. Aceste constatări nu pot fi ignorate.”

Primarul capitalei a pledat pentru:

- Angajament Guvernamental: Examinarea responsabilă a raportului de către autoritățile centrale, împreună cu CALM și implementarea concretă a recomandărilor respective ale Consiliului Europei.

- Parteneriat Real: Un parteneriat autentic între nivelurile de guvernare, bazat pe respect reciproc și angajament față de standardele europene.

În concluzie, delegația a reafirmat că administrațiile locale sunt prima linie a democrației și că Moldova se află pe drumul cel bun. Păstrarea acestui parcurs necesită un angajament comun, respect instituțional și sprijin constant din partea Consiliului Europei.